Credinciosii lasa sec pentru postul Craciunului duminica, 14 noiembrie, aceasta fiind ultima zi în care se consuma de “dulce”: carne, brânza, lapte, oua. Când aceasta data cade miercurea sau vinerea, se lasa sec cu o zi mai înainte. Postul Craciunului dureaza pâna pe 24 decembrie inclusiv. În postul Craciunului este dezlegare la peste si preparate din peste, la vin si untdelemn în toate zilele de sâmbata si duminica. La începutul postului, în satele din Baragan, înca se mai tine cont de traditiile mostenite din strabuni. Se realizeaza si ofrandele rituale, dedicate, mai ales, pasarilor cerului. Conform specialistilor de la Centrul pentru Conservarea Traditiilor Ialomita, un vechi obicei ne spune ca de Lasatul Secului, pe 14 noiembrie, trebuie strânse toate oasele si resturile de mâncare într-o fata de masa, iar a doua zi trebuie aruncate afara spre rasarit, spunându-se urmatoarele cuvinte: “Pasarile cerului! Eu va dau voua hrana din masa mea, cu care sa fiti îndestulate si de la holdele mele oprite”. Se crede ca practicând acest obicei vrabiile, mai ales, nu vor strica ogoarele. În ziua de Lasatul secului, gospodarii din Baragan manânca sarmale si carne fripta, beau tuica si vin nou. “În Baragan, de Lasatul Secului, finii vin la nasi fara a fi chemati, cu plocon: o gaina fripta, un colac mare uns cu miere sau turta în foi si o sticla cu vin. Ei îsi cer iertare pentru greselile de peste an, iar nasul, dupa ce îi iarta, întinde masa bogata unde se cânta si se petrece pâna spre ziua. La desert, se servesc placinte cu fructe si cu legume, dar mai ales cu struguri sau cu stafide, care simbolizeaza sporul si vigoarea spirituala”, spune parintele Paul Tudorache, preot paroh la biserica Sf. Cuvioasa Parascheva din Calarasi. În realitate, spune preotul, accentul nu trebuie sa cada pe mâncare, rostul postului este îndreptarea duhovniceasca, nu regimul alimentar, care ramâne doar un instrument ajutator pentru domolirea poftelor si pornirilor trupesi. “Este egal cu zero daca vom tine post, dar vom continua sa fim cuprinsi de mânie, ura, invidie, lacomie”, explica preotul. Nu se coase, nu se spala “Femeile nu au voie sa coasa sau sa spele de Lasata secului pentru ca gospodaria sa nu fie lovita de rele si de boli. Daca dai împrumut ceva din casa, se vor înmulti lupii si vor coborî în sat. Femeile fac turte de malai si le dau de pomana pentru morti si vii”, spun specialistii în Etnografie si Folclor. De asemenea, pentru a întâmpina cum se cuvine cele 40 de zile de post, de Lasatul secului, gospodinele spala toate vasele în care au pregatit bucatele pentru masa sarbatoreasca, apoi le pun pe masa cu gura în jos în noaptea ce deschide postul crestin. Exista credinta ca în acest fel, spiritele rele nu se vor ascunde acolo si nu-i vor ispiti pe crestinii din casa respectiva sa renunte la post. În ziua sarbatorii, o alta traditie se refera la o interdictie referitoare la treburile casnice ale femeilor: nu se spala, nu se tese, nu se face curatenie, pentru ca bolile si paguba sa nu intre în casa unde se împlineste traditia.
