Alimentatia occidentala duce o lipsa serioasa de fibre, iar acest lucru ar putea schimba în mod fundamental modul în care intestinele noastre digera materia vegetala. Chiar daca fructele si legumele reprezinta o parte esentiala a dietei umane, oamenii de stiinta abia încep sa înteleaga modul în care corpul nostru descompune cel mai abundent compus organic de pe Pamânt: celuloza, materialul dur care captuseste peretii celulari ai plantelor si care se regaseste sub forma de fibre alimentare în fructe si legume. Acum, un nou studiu realizat de o echipa internationala de cercetatori a descoperit bacterii necunoscute pâna acum, ascunsi în intestinul uman, care sunt capabili sa descompuna celuloza. Avem mai multe în comun cu animalele de ferma Timp de decenii, s-a presupus ca celuloza nu poate fi descompusa de organismul uman asa cum se întâmpla în intestinele vacilor, cailor, oilor sau ale altor mamifere rumegatoare. Abia în 2003 oamenii de stiinta au descoperit bacterii din intestinul uman care ar putea digera pâna la urma aceste fibre. Studiul recent s-a bazat pe genele aceleiasi bacterii si a cautat sa identifice altele asemanatoare. Analiza exhaustiva a folosit mostre de fecale pentru a testa microbiomul intestinal al oamenilor din diferite epoci si regiuni. Descoperirile sugereaza ca avem mai multe în comun cu animalele de ferma decât am crezut cândva. Se pare ca intestinele noastre poseda mai multe specii de bacterii mâncatoare de celuloza care ne-au scapat pâna acum din vedere. O specie este puternic asociata cu mamiferele ungulate (copitate) care mesteca, alta cu primatele si alta cu oamenii. Toate trei apartin genului Ruminococcus – despre care se stie ca are deja reprezentanti în intestinele umane sanatoase (si nesanatoase) – si poseda gene implicate în digestia celulozei. În probele fecale de la vânatori-culegatori, populatii rurale si oameni antici care au trait între 1.000 si 2.000 de ani în urma, cele trei tipuri de bacterii erau abundente. Cu toate acestea, la populatiile din societatile moderne, industrializate, aceleasi bacterii intestinale erau „rare în mod vizibil”. „Aceste constatari implica, în mod colectiv, un declin al acestor specii în intestinul uman, probabil influentat de trecerea la un stil de viata occidentalizat”, scriu autorii studiului, condusi de specialistul în microbiologie, Sarah Moraïs, de la Universitatea Ben-Gurion, din Israel. Bacteriile Ruminococcus sunt private de fibre vegetale Este posibil, explica cercetatorii, ca, daca bacteriile Ruminococcus sunt private de fibre vegetale, numarul lor în intestin sa scada. Temerea este ca aceste specii lipsa contribuie cumva la sanatatea metabolica precara în rândul oamenilor moderni si urbanizati. Aceasta posibilitate trebuie înca investigata, dar autorii studiului actual considera ca „ar putea exista un potential pentru reintroducerea sau îmbogatirea intentionata a acestor specii în intestinul uman” prin suplimente alimentare sau probiotice specializate. În prezent, unele studii sugereaza ca actualele recomandari privind consumul de fibre sunt prea scazute în societatile industrializate si ca, drept urmare, sanatatea umana ar putea avea de suferit. Cercetarile initiale arata ca suplimentele de celuloza, ca si fibrele vegetale, pot avea ca rezultat beneficii multiple si variate pentru sanatate, inclusiv modificari ale microbiomului intestinal, ale raspunsurilor imunitare si ale expresiei genice. Însa, în ansamblu, aceasta cale de cercetare este „mai degraba neexplorata”. În timp ce asocierile par promitatoare, mecanismele care stau la baza acestora sunt în mare parte un mister. Studiul actual este un important pas înainte, deoarece scoate la lumina bacterii intestinale necunoscute anterior, care pot fi jucatori importanti în sanatatea intestinului uman din punct de vedere evolutiv. Analiza „sugereaza cu tarie” ca tulpina de bacterii Ruminococcus asociata cu omul a fost transferata initial la noi din intestinul rumegatoarelor, posibil în timpul domesticirii. Bacteriile Ruminococcus s-au adaptat corpului uman Prin urmare, este posibil ca traiul cu animalele sa ne fi îmbunatatit capacitatea de a digera plantele. De când s-au instalat în intestinele noastre, aceste bacterii Ruminococcus s-au adaptat corpului uman. În comparatie cu speciile de Ruminococcus din intestinele altor mamifere si primate non-umane, cele din organismul uman par sa se fi adaptat la noul lor ecosistem si sa fi achizitionat gene de la bacteriile intestinale învecinate. Dupa mii de ani, însa, aceasta reusita de „colonizare” ar putea fi amenintata. În unele parti ale lumii, este posibil ca intestinul uman sa nu mai ofere un camin adecvat pentru aceste bacterii. Ce efecte are acest lucru asupra sanatatii noastre nu este cunoscut în prezent. Studiul a fost publicat recent în revista Science.
