Liderul rus Vladimir Putin a avut convorbiri separate cu omologii sai turc si sirian, Recep Tayyip Erdogan si Bashar al-Assad, dar si cu lideri ai unor foste republici sovietice din Asia Centrala cu populatie musulmana, principala idee fiind, potrivit comunicatelor Kremlinului, aceea a unei cooperari mai strânse în lupta împotriva terorismului, în urma atacului de la sala de concerte din Moscova, soldat cu 133 de morti si care a fost revendicat de Statul Islamic. Potrivit unuia dintre comunicate, Erdogan a transmis "profundele si sincerele sale condoleante familiilor si prietenilor victimelor" si "a subliniat necesitatea urgenta a unei cooperari bilaterale mai strânse în lupta împotriva amenintarii teroriste". În conversatia cu Putin, liderul sirian Bashar al-Assad "a urat tarie familiilor si prietenilor victimelor", iar cei doi lideri "au convenit sa intensifice contactele (...) în abordarea combaterii terorismului", potrivit Kremlinului. Putin si Bashar al-Assad Rusia este cea mai puternica putere straina care opereaza în Siria alaturi de Bashar al-Assad, în timp ce Turcia a sustinut fortele care i se opun presedintelui sirian, însa Statul Islamic este un dusman comun. Kremlinul a anuntat ca Putin a purtat conversatii telefonice sâmbata si cu liderii din Belarus, Uzbekistan si Kazahstan în care toate partile si-au afirmat dorinta de a lucra împreuna pentru a lupta împotriva terorismului. De asemenea, duminica Putin a vorbit cu liderii din Azerbaidjan si Tadjikistan. Potrivit presei ruse, unii dintre suspectii de la Crocus City Hall ar fi din Tadjikistan. Autoritatile din aceasta tara din Asia Centrala declarasera însa ca "nu au primit nicio confirmare din partea autoritatilor ruse" pe aceasta tema. Duminica, presedintele Republicii Tadjikistan, Emomali Rahmon, i-a telefonat lui Vladimir Putin pentru a-si exprima profundele condoleante si sentimentele de solidaritate cu poporul rus în legatura cu moartea civililor ca urmare a atacului terorist, arata un comunicat. Potrivit Kremlinului, Vladimir Putin si Emomali Rahmon au remarcat ca serviciile speciale si agentiile specializate ale Rusiei si Tadjikistanului lucreaza îndeaproape pentru a contracara terorismul, iar aceasta activitate va fi intensificata. Redactorul-sef de la Russia Today, Margarita Simonian, una dintre figurile propagandei Kremlinului, a publicat sâmbata o înregistrare video din timpul prinderii suspectilor în care se vede cum unul dintre ei, un tânar barbos, este interogat agresiv pe marginea drumului, raspunzând într-o rusa cu accent puternic strain la o serie de întrebari. El a declarat ca a zburat din Turcia la 4 martie si ca a primit instructiuni de la persoane necunoscute, prin intermediul Telegram, pentru a efectua atacul în schimbul unor sume de bani. Barbatul a tremurat pe tot parcursul interogatoriului. Initial, el a fost aratat întins pe burta, cu mâinile legate la spate, cu barbia sprijinita pe cizma unei figuri în uniforma de camuflaj. Ulterior, a fost ridicat în genunchi. Un alt barbat cu taieturi si vânatai pe fata a fost aratat în timp ce era interogat prin intermediul unui interpret, în timp ce statea pe o banca cu mâinile si picioarele legate. Putin a promis pedepse exemplare Denuntând un "act terorist barbar", Vladimir Putin a promis sâmbata ca îi va pedepsi pe cei responsabili, într-un discurs televizat. Liderul rus a anuntat ca "cei "patru autori" ai atacului au fost arestati "în timp ce se îndreptau spre Ucraina" si nu a mentionat deloc faptul ca organizatia terorista Stat Islamic a revendicat atentatul. Anterior, Kremlinul anuntase "arestarea a 11 persoane, inclusiv patru teroristi implicati în atac". Acesti patru "cetateni straini" au fost capturati în regiunea Briansk, care se învecineaza cu Ucraina si Belarus, potrivit autoritatilor. Ei ar fi avut legaturi cu persoane din Ucraina care urmau sa le faciliteze intrarea în aceasta tara. Ucraina a negat ca ar avea vreo implicare în atentatul de la sala de concert Crocus, în timp ce oficialii occidentali, ca si cei ucraineni avertizeaza ca Moscova s-ar putea folosi de atentat pentru a da vina pe Kiev si pentru a escalda astfel interventia sa agresiva în Ucraina.
