Recentul aviz pozitiv al Comisiei Europene pentru începerea negocierilor de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeana a declansat o serie de reactii puternice, atât la nivelul Rusiei, cât si al unor lideri politici controversati din Republica Moldova, acestia întrecându-se în declaratii acide si belicoase. Anuntul din 8 noiembrie al Comisiei Europene a stârnit optimism în rândul liderilor proeuropeni de la Chisinau. Presedintele Maia Sandu, Premierul Dorin Recean si ministrul Afacerilor Externe si Integrarii Europene, Nicu Popescu, s-au aratat entuziasmati si optimisti în ceea ce priveste integrarea Moldovei în Uniunea Europeana, Popescu având deja mai multe întrevederi de succes cu oficiali europeni la Bruxelles pentru a discuta despre progresul Moldovei în reformele cerute. Europarlamentarul Siegfried Muresan a fost unul dintre primii care a exprimat sustinerea Parlamentului European pentru începerea negocierilor de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeana: „Aderarea este cel mai bun instrument prin care un stat din vecinatatea Uniunii Europene poate fi reformat si modernizat. Este în interesul nostru, al României si al întregii Uniuni, sa fim înconjurati de tari puternice, reformate si în plin proces de integrare europeana. De aceea, începerea negocierilor de aderare cu Republica Moldova si Ucraina este decizia corecta si este în interesul României si al Uniunii Europene”. Cu toate acestea, pentru Chisinau si Kiev mai exista numeroase obstacole potentiale, cum ar fi alegerile europene din 2024, dar si posibilele opozitii din partea unor state membre, ca de exemplu Ungaria lui Viktor Orbán, care si-ar putea exercita dreptul de veto. Asa cum o duce cel mai bine capul, Rusia a reactionat prompt cu amenintari si critici dure, Secretarul Consiliului de Securitate al Rusiei, Nikolai Patrusev, acuzând Chisinaul ca renunta la suveranitate si identitate nationala si avertizând asupra consecintelor aderarii la Uniunea Europeana: „Conducerea Republicii Moldova, sub presiunea Occidentului si contrar vointei poporului, a luat calea aderarii la Uniunea Europeana, a românizarii, abandonând suveranitatea si identitatea nationala”, Patrusev gasindu-si totusi timp si pentru „Occidentul si SUA care tulbura ordinea mondiala si fac sa creasca riscul utilizarii armelor nucleare”. Pe lânga reactia Rusiei, figuri controversate din Republica Moldova, precum politicianul fugar Ilan Sor, au declansat la fel de brusc valuri de tirade îndreptate catre reprezentantii de la Chisinau ai Uniunii Europene. Sor, unul dintre fugarii care au parasit tara pentru a nu-si ispasi condamnarea la închisoare în dosarul „Frauda bancara”, a cerut, nici mai mult, nici mai putin decât expulzarea sefului diplomatiei Uniunii Europene în Moldova: „Janis Mažeiks si oamenii lui ar trebui sa fie imediat declarati persona non grata. Ei abuzeaza de statutul lor pentru a influenta situatia politica de la noi sub pretextul «sprijinirii democratiei», dar, de fapt, ei o încalca fundamental. Pleaca din tara, nerespectat domn Mažeiks!”, a bolborosit cu furie fugarul Sor pe retelele de socializare. În replica, Mažeiks, ambasadorul UE la Chisinau, a raspuns ironic, sugerând ca echipa lui Sor ar trebui sa se întoarca în Moldova pentru a-si ispasi sentinta: „Este îmbucurator sa vad ca un infractor condamnat vrea sa plec din Republica Moldova. Înseamna ca facem exact ceea ce trebuie, ajutând statul sa scoata banii murdari din politica moldoveneasca. Oricum, sunt sigur ca multi moldoveni si-ar dori ca «cel mai altruist si onest politician» sa revina în Moldova, unde îsi poate petrece urmatorii 15 ani fara sa-si schimbe locatia.” Reactia nervoasa a lui Ilan Sor, condamnatul fugar din Republica Moldova, nu poate fi interpretata decât în contextul situatiei în care el si grupul sau politic încep deja sa piarda din influenta si putere în fata directiei pro-europene adoptate de guvernul moldovean si de populatie, avizul pozitiv al Comisiei Europene pentru începerea negocierilor de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeana aducând o puternica lumina asupra angajamentului ferm al tarii pentru integrarea europeana. În contrast, Ilan Sor si partenerii sai politici încep sa se afle într-o situatie dificila, întrucât acest aviz va slabi pozitia lor în peisajul politic moldovean si, implicit, în geopolitica regiunii. Reactiile puternice si contradictorii indica importanta majora a aderarii Moldovei la Uniunea Europeana, subliniind complexitatea si tensiunile politice ce însotesc acest proces. Aceasta confruntare între Rusia (inclusiv prin intermediul politicienilor fugari) si Europa, în contextul aderarii Republicii Moldova la Uniunea Europeana, dovedeste înca o data intensa lupta care se duce în aceasta perioada pentru influenta si directia politica a tarii. Perspectivele de aderare la Uniunea Europeana sunt astazi foarte promitatoare pentru Republica Moldova, dar mai trebuiesc depasite o serie de obstacole, inclusiv opozitia interna si externa, pentru a atinge acest obiectiv crucial. Radu Popescu a fost consultant politic în Republica Moldova
