Construita în 1842, casuta din mahalaua Ticau a devenit primul muzeu memorial din România, al unui scriitor român, pe data de 15 aprilie 1918. Era la aproape 30 de ani de la moartea povestitorului. Cealalta Casa „Ion Creanga”, cea din Humulesti, a devenit muzeu mult mai târziu: în 1951. Actuala restaurare este însa a treia, iar multe din elementele puse acum “la zid” în public, cum ar fi cimentul de pe pereti sau curtea pavata, existau dinaintea acestei interventii. Care este povestea birocratica a actualei restaurari, considerata de unii una controversata? Potrivit proiectului avizat la Comisia zonala a monumentelor, restaurarea Ansamblului muzeal „Ion Creanga”, inclusiv a Bojdeucii, a urmarit generarea unui spatiu de aducere aminte, care sa aiba rol si de educatie. De la initierea lui, cu aproape sapte ani în urma - motivat si de deschiderea unei linii de finantare dedicate - proiectul a trecut de câteva ori prin comisia mentionata. Amintim ca restaurarea Ansamblului muzeal s-a facut „la pachet” cu refacerea si dotarea Muzeului de Istorie si Etnografie al raionului Falesti si cu restaurarea drumului istoric „Stefan cel Mare”, pavat cu granit, din zona centrala a resedintei raionului. Întregul proiect transfrontalier, lansat si sustinut de Consiliul Judetean Iasi, poarta numele „Calator pe meridiane culturale”. Din finantarea europeana de 1,72 milioane de euro, putin peste un milion era destinat restaurarii Complexului „Ion Creanga”, iar diferenta de 681,5 mii euro trebuia sa mearga peste Prut, la Falesti. Pâna la urma, costul licitat de firma ieseana de constructii Iasicon SA a fost de 2,68 milioane de lei (fara TVA). Adica putin peste 500.000 de euro. Bojdeuca se afla la a treia restaurare. Prima a fost înainte de deschiderea ca muzeu, în ajunul Primului Razboi Mondial, iar a doua, dupa cutremurul din 1977. De atunci, casa are deja pereti cimentuiti - deci atunci au disparut valatucii -, iar curtea este amenajata cum o stim astazi. Tot atunci a fost construita cladirea muzeu, care a fost si ea renovata acum, odata cu Bojdeuca. Pavajul, micul amfiteatru, fântânile si statuile aflate în curte de la ultima restaurare au primit acum o alta înfatisare. Alaturi de ele, o Masa a amintirilor, o lucrare ce cântareste mai mult de o tona, realizata de artistul vizual Felix Aftene dintr-un bloc masiv de limestone în cadrul unui proiect al Muzeului National al Literaturii Române. Masa e ca o statie în timp, deschisa la Centenarul Muzeului „Ion Creanga” ca sa primeasca 100 de scrisori ale unor carturari contemporani (ce încep, toate, la fel, „Nu stiu altii cum sunt, dar eu, când ma gândesc la...”), care vor fi deschise peste alta suta de ani, în 2119. Redeschiderea Ansamblului muzeal este programata sa aiba loc pe 15 decembrie. De remarcat ca si Muzeul Memorial „Ion Creanga” din Humulesti va iesi pâna la sfârsitul acestui an dintr-un santier de lucrari menite sa conserve si sa protejeze casa copilariei povestitorului. Cu doar 12 ani mai veche decât Bojdeuca din Ticau, casa de la Humulesti a avut la rândul ei o lista lunga de interventii - la instalatii (electrica, termica, apa-canal, pluviale, drenaj, gaz, semnalizare si alarmare la incendiu, iluminat arhitectural, paratrasnet - la fel ca „sora” de la Iasi) si în curte (desfiintarea si construirea unor anexe si refacerea împrejmuirii) - care au costat 1,23 milioane de lei. Cititi si: Ion Creanga a fost sarac întreaga viata. Bojdeuca sa este restaurata acum cu un milion de euro Cititi si: Creanga a dat pe Bojdeuca 1.800 de lei, Costel Alexe va da 2,7 milioane. Cum s-a ajuns la acest pret? Cititi si: Va place sau nu noua imagine a Bojdeucii? Pe retelele sociale a devenit motiv de bascalie. “E kitsch. Musai trebuie si jacuzzi”
