Învatamântul dual a aparut în Germania, dupa adoptarea Legii privind formarea profesionala din 1969, pe fondul unei nevoi ridicate de forta de munca calificata în diverse ramuri industriale. Miza scolii duale, care s-a manifestat initial la nivelul învatamântului profesional, era angajarea imediata a absolventilor în companiile de pe plan local sau regional. Pregatirea cursantilor se facea, la nivel teoretic, în scoala, iar, la nivel practic, în sediile agentilor economici care urmau sa angajeze absolventii. Scolile nu mai aveau decât sali de clasa, laboratoarele si orele de practica urmând sa se desfasoare la companiile partenere. Scolile aveau, astfel, cheltuieli reduse, iar companiile pregateau o resursa umana adaptata nevoilor specifice ale acestora. Modelul a fost preluat de Austria, Elvetia, Belgia, Franta, Coreea de Sud etc. În mod paradoxal, un fel de învatamânt dual a fost utilizat si la noi, în perioada comunista, cu limitele si compromisurile specifice acelei perioade. Dupa aparitia Liceelor industriale si a Grupurilor scolare, s-a adoptat principiul ca aceste licee sa fie patronate (ciudat, dar în plin socialism se folosea un termen cu puternice rezonante capitaliste) de anumite unitati industriale. Elevii faceau practica în aceste fabrici, unii urmând sa fie angajati acolo dupa absolvire, ca muncitori. Acest parteneriat presupunea ca si unii ingineri din fabrica sa predea diverse discipline tehnice elevilor de liceu. Dupa cum scria recent cineva, ... ni se predau diverse materii din care nu întelegeam mai nimic, de catre niste tineri ingineri care erau mai timorati decât noi... Experimentul a fost practicat si la liceele de matematica-fizica. Asa ne-am pricopsit cu medici, filologi, economisti, scriitori, poeti etc., care au calificari precum prelucrator prin aschiere, electrician auto, mozaicar-faiantar, sobar-teracotist etc. Dupa 1990 s-a încercat si la noi organizarea unui învatamânt dual, primele clase de acest tip fiind înfiintate la Brasov, în cadrul Scolii Profesionale Germane Kronstadt, cu sprijinul companiilor cu capital german, totul bazându-se si pe vechea cultura saseasca, atât cât mai ramasese din aceasta. Apoi experienta s-a generalizat, astfel de scoli/ clase înfiintându-se în toata tara, în judetul Iasi functionând în prezent mai mult de 20 de clase în regim dual. La nivel liceal, structura cursurilor este urmatoarea, conform site-ului ministerului: clasa a IX-a, 20- pregatire practica, 5 saptamâni practica comasata; clasa a X-a, 60- pregatire practica, 9 saptamâni practica comasata; clasa a XI-a, 72- pregatire practica, 10 saptamâni practica comasata. Absolventii pot urma apoi învatamânt seral pentru a-si sustine bacalaureatul. Exista diverse statistici cu privire la eficienta învatamântului dual, exprimata prin rata de angajabilitate dupa absolvire. Astfel, dupa unele surse, aprox. 90- dintre absolventii din prima promotie a Scolii Kronstadt din Brasov urmau sa fie angajati în 2014, iar din raportul privind Insertia pe piata muncii a absolventilor de învatamânt dual-promotia 2020, publicat pe site-ul Ministerului Educatiei si Cercetarii, aflam ca 53- dintre absolventi s-au angajat (21- fiind angajati de alti agenti economici decât cei implicati în scoala duala). Sase judete au înregistrat, în 2020 peste 100 de absolventi calificati: Brasov (289) Bihor (245), Satu Mare (166), Cluj (138) Alba (112) si Dolj (103). În ceea ce priveste meseriile preferate în învatamântul dual, primele 10, dupa numarul de absolventi, sunt: 1. Operator pe masini cu comanda numerica (330); 2. Electromecanic utilaje si instalatii industriale (184); 3. Sudor (120); 4. Electronist aparate si echipamente (111); 5. Bucatar (92); 6. Mecanic auto (80); 7. Ospatar (chelner), vânzator în unitati de alimentatie (79); 8. Mecanic agricol (73); 9. Confectioner produse textile (69); 10. Comerciant-vânzator (68). Ceea ce este mai important este ca 47,75- dintre absolventii de învatamânt dual certificati au continuat studiile. Se pare ca acest model educational de sorginte teutona, izvorât din cultul muncii, a dat rezultate la noi. Este motivul pentru care, în prezent, prin lege, sistemul dual a fost extins la nivel universitar pentru programe universitare de licenta, precum si pentru programe de studii de masterat si doctorat profesional. Acum toata lumea asteapta cadrul legal care sa reglementeze toate aceste activitati universitare. În mod inevitabil, avându-se în vedere evolutia învatamântului, ma gândeam ca, în viitor, dupa învatamântul dual ne-am putea astepta si la învatamânt trial, quadrial etc. Ne lamureste site-ul ministerului de profil, care mi-a luat-o înainte, spunându-ne ca … Învatamântul dual este o forma de organizare a învatamântului profesional si tehnic, tripartita, ce are la baza un contract de parteneriat între operatorul economic, unitatea de învatamânt si unitatea administrativ-teritoriala (pâna aici ne-am lamurit, deci nu e dual, ci trial, ma rog…), precum si contracte individuale de pregatire practica între operatorul economic, elev/ parinte-tutore si unitatea de învatamânt (deci nu este nici trial, ci quadrial si chiar mai mult decât atât). Prof. univ. dr. ing. Neculai Eugen Seghedin, cadru didactic si prorector responsabil cu activitatea didactica la Universitatea Tehnica „Gheorghe Asachi” din Iasi
