Cercetatorii dezvaluie informatii noi si surprinzatoare despre relatia dintre activitatea neuronilor si fluxul de sânge în adâncul creierului, precum si modul în care sarea afecteaza circulatia sangvina în acesta. Când neuronii sunt activati, de obicei se produce o crestere rapida a fluxului sangvin în zona. Aceasta relatie este cunoscuta sub numele de cuplare neurovasculara sau hiperemie functionala si are loc prin dilatarea vaselor de sânge din creier, numite arteriole. Testele neuroimagistice facute cu aparatul fMRI se bazeaza pe conceptul de cuplare neurovasculara: expertii cauta zone cu flux sangvin slab pentru a diagnostica tulburarile cerebrale, scrie Science Daily. Studiile anterioare au avut în vedere doar zonele superficiale ale creierului Cu toate acestea, studiile anterioare despre cuplarea neurovasculara s-au limitat la zonele superficiale ale creierului (cum ar fi cortexul cerebral), iar oamenii de stiinta au examinat în mare parte modul în care fluxul sangvin se modifica în raspuns la stimulii senzoriali proveniti din mediu (cum ar fi stimulii vizuali sau auditivi). Nu se stie daca aceleasi principii se aplica si în regiunile mai profunde ale creierului acordate la stimulii produsi de corp, stimuli cunoscuti sub numele de semnale interoceptive. Pentru a studia aceasta relatie în regiunile profunde ale creierului, o echipa interdisciplinara de oameni de stiinta condusa de dr. Javier Stern, profesor de neurostiinta la Georgia State si director al Centrului pentru Neuroinflamatie si Boli Cardiometabolice al universitatii, a dezvoltat o abordare noua care combina tehnicile chirurgicale si neuroimagistica de ultima generatie. Acest studiu s-a concentrat asupra hipotalamusului Echipa s-a concentrat asupra hipotalamusului, o regiune profunda a creierului implicata în functiile critice ale corpului, inclusiv bautul, mâncatul, reglarea temperaturii corpului si reproducerea. Studiul, publicat în revista Cell Reports, a examinat modul în care sarea afecteaza circulatia sangvina catre hipotalamus. „Am ales sarea pentru ca organismul trebuie sa controleze foarte precis nivelul de sodiu. Avem chiar si celule specifice care detecteaza câta sare este în sânge”, a spus Stern. „Când ingerezi alimente sarate, creierul le simte si activeaza o serie de mecanisme compensatorii pentru a reduce nivelul de sodiu”. Organismul face acest lucru partial, activând neuronii care declanseaza eliberarea de vasopresina, un hormon antidiuretic care joaca un rol cheie în mentinerea concentratiei adecvate de sare. Spre deosebire de studiile anterioare care au observat o legatura pozitiva între activitatea neuronilor si cresterea fluxului sangvin, cercetatorii au descoperit o scadere a acestuia pe masura ce neuronii au devenit activati în hipotalamus. „Descoperirile ne-au luat prin surprindere pentru ca am vazut vasoconstrictie, care este opusul a ceea ce majoritatea oamenilor au descris în cortex ca raspuns la un stimul senzorial”, a spus Stern. „Scaderea fluxului sangvin este în mod normal observata în cortex în cazul unor boli precum Alzheimer sau dupa un accident vascular cerebral sau ischemie”. Echipa a numit fenomenul „cuplare neurovasculara inversa” sau o scadere a fluxului sangvin care produce hipoxie. Ei au observat si alte diferente: în cortex, raspunsurile vasculare la stimuli sunt foarte localizate, iar dilatarea are loc rapid. În hipotalamus, raspunsul a fost difuz si a avut loc lent, pe o perioada lunga de timp. „Când mâncam multa sare, nivelul nostru de sodiu ramâne ridicat pentru o lunga perioada de timp”, a spus doctorul Javier Stern. „Credem ca hipoxia este un mecanism care întareste capacitatea neuronilor de a raspunde la stimularea sustinuta cu sare, permitându-le sa ramâna activi pentru o perioada prelungita”. Descoperirile ridica întrebari interesante despre modul în care hipertensiunea arteriala poate afecta creierul. Se crede ca între 50 si 60 la suta din hipertensiunea arteriala este dependenta de sare, fiind declansata de consumul excesiv de sare. „Daca ingerati în mod cronic multa sare, vi se vor hiperactiva neuronii vasopresini. Acest mecanism poate induce apoi hipoxie excesiva, care ar putea duce la deteriorarea tesuturilor din creier”, a spus Stern. „Daca putem întelege mai bine acest proces, putem concepe noi obiective pentru a opri aceasta activare dependenta de hipoxie si poate vom îmbunatati rezultatele persoanelor cu hipertensiune arteriala dependente de sare”, a adaugat el.
