Deja de mai bine de un an fermierii români, cei de la care cerem mereu produse de calitate si carora le cerem sa pastreze traditia si o ramura cruciala pentru identitatea nationala, adica agricultura, asadar de mai bine de un an acesti oameni trag constant semnale de alarma ca se îndreapta spre faliment. Si nu din vina lor. Nu se întâmpla asta din cauza ca nu ar fi competitivi, ca nu ar fi fost prevazatori, ca nu ar avea produse de calitate, nu! Fermierii se confrunta cu o distorsionare severa a regulilor economiei de piata din doua cauze mari. Si care sunt aceste cauze? Una este cea a celor doi ani de seceta pedologica acuta. Daca va întrebati cum influenteaza asta regulile corecte, fermierii va vor spune imediat ca în alte tari, daca conditiile meteo îi dezavantajeaza, exista programe nationale de sprijin si reglare a conditiilor în asa fel încât fermierii sa poata fi performanti în continuare. În România aceste programe ori sunt insuficiente, ori sunt doar pe hârtie si uneori nici acolo, ori se acorda cu întârzieri atât de mari încât nu mai au niciun efect. Asadar aceasta ar fi o prima cauza care pune fermierii români pe pozitie de inegalitate cu concurentii lor din alte tari. A doua cauza este cea a razboiului din Ucraina care a distorsionat masiv piata cerealelor în tot estul Europei. Aici stim cu totii ca Uniunea Europeana a luat masuri de interzicere a importurilor cerealelor ucrainene, dar masura aceasta a fost insuficienta si pe termen limitat. Ucraina trebuie sa fie ajutata, nu încape discutie, dar acesta este alt subiect. Drept urmare, piata interna din România (precum si din celelalte tari din Estul Europei din preajma Ucrainei) este complet distorsionata si - atentie mare! - 45- dintre fermieri sunt în pragul falimentului daca nu intervenim urgent sa îi ajutam. Acesti oameni au venit cu cifre, ne arata fapte care nu dispar dupa o zi sau doua ori dupa o saptamâna. Ei ne cer ajutorul asa cum în tarile Europei Occidentale fermierii sunt sprijiniti prin diferite subventii sau programe sa îsi continue activitatea. Stiu ca vorbele nu sunt de ajuns ca sa expui o problema si sa pornesti un proiect pentru a sprijini nu câtiva agenti economici, ci o ramura esentiala a economiei românesti, ca asta reprezinta agricultura. Si, ca sa fac o paranteza pentru a sublinia cât este de importanta aceasta ramura, uitati-va cum lupta statul ucrainean sa-si ajute fermierii sa exporte cerealele si asta în conditiile în care acest stat este în razboi cu una dintre marile armate ale lumii. Asadar vorbele nu sunt de ajuns, asa ca apelez la câteva cifre si date pe care mi le-au furnizat tot fermierii ajunsi la disperare. Conform datelor adunate de la fermierii din zona Moldovei, pentru înfiintarea unui hectar de cultura de grâu, fermierii au platit suma de 6760 lei/ha (costuri directe de 4550 ron si indirecte de 2210 ron), si au reusit sa valorifice productia medie de 5.5 to/ha (productie considerata normala pentru zona Moldovei) cu doar 4675 lei/ha (la un pret de 850 ron/to). Pentru anul 2022-2023, fermierii au pierdut aproximativ 2000 lei/ha la cultura de grâu, cu un randament negativ al investitiei de -44 -. Situatia în cazul altor culturi, precum cele de porumb, este asemanatoare. România, alaturi de Polonia, Ungaria, Bulgaria si Slovacia, a facut concesii semnificative pentru a evita amenintarile la adresa securitatii alimentare mondiale si pentru a sprijini fermierii ucraineni afectati de razboi. Cu toate acestea, aceste concesii au avut un impact negativ asupra pietei agricole, deoarece 95- din produsele agricole exportate din Ucraina au ajuns în Uniunea Europeana, provocând perturbari semnificative ale pietelor de desfacere. Pâna nu este chiar prea târziu, trebuie sa reactionam si sa salvam acest sector agricol! Solutii si propuneri se gasesc rapid, dar sunt cruciale sprijinul si vointa politica. Vorbim despre o tema extrem de sensibila, cu un potential exploziv si urmari negative masive daca nu intervenim. Acum suntem în situatia în care Uniunea Europeana a ridicat restrictiile importului de cereale ucrainene, dar a solicitat guvernului de la Kiev masuri prin care sa controleze mai bine transportul cerealelor. Guvernul Român a transmis la Kiev ca asteapta planul de actiune pentru aceste masuri de control si în functie de acesta va decide cum va ajuta fermierii români. Din toate motivele expuse noi trebuie sa aflam cât mai repede sa aflam care sunt acele masuri. Daca ele nu sunt suficient de consistente sa redreseze situatia generala a fermierilor români suntem într-un pericol mai mare decât putem prevedea. Urgenta e maxima, problema e uriasa, deci sa nu ne jucam cu focul! Liviu BRATESCU Senator
