Avem datele (înca provizorii!) de la RPL2021 defalcate pe UAT-uri locale (comune, orase si municipii). Va propun sa aruncam o privire asupra acestora. Despre scaderea populatiei marilor orase Nu e deloc o surpriza scaderea populatiei marilor orase. Cohorte întregi ale unor categorii de populatie au fost absente din localitatea în care în mod normal si-ar fi desfasurat activitatea. Vorbim despre majoritatea studentilor, a elevilor cu domiciliul în alta localitate si despre o buna parte a unor categorii de salariati (în special din IT si din domenii outsourcing), ce au putut sa activeze în online din localitatea de domiciliu. Efectele pandemiei asupra dimensiunilor demografice conforme definitiilor RPL 2021 s-au suprapus intervalului 2020-2021, adica exact acel interval de recenzare. Simplificând, categoriile de populatie amintite mai sus (poate si altele!) nu au locuit neîntrerupt peste 12 luni fata de reperul 1 decembrie 2021 în localitatea în care activeaza. Pentru ca sunt categorii de populatie foarte prezente în orasele mari si intermediare superioare, tocmai acestea au fost cele mai afectate. O idee despre dimensiunea demografica a majoritatii municipiilor resedinta de judet (cazul celor care-si domina cu autoritate sistemele urbane judetene) la RPL 2021 o aveam formata de acum doua saptamâni, când s-au publicat valorile populatiei rezidente pe medii (urban si rural) în baza de date TEMPO a INS la momentul 1 ianuarie 2022 - data cea mai apropiata de reperul RPL2021. Însa, trebuie sa fac o precizare. Valorile publicate în TEMPO în dreptul populatiei rezidente sunt diferite de rezultatele provizorii, pentru ca e foarte probabil ca o parte dintre locuitorii cu viza de resedinta sa nu fi îndeplinit conditiile de recenzare valabile pentru recensamânt. Iata si ierarhia oraselor secundare: Cluj (286,6 mii locuitori), Iasi (271,7), Constanta (263,7), Timisoara (250,8), Brasov (237,6), Craiova (231,1), Galati (217,9) etc. Problema e ca desi în anii urmatori aceste orase îsi vor adauga cohortele de populatie din categoriile amintite, apropiindu-se de datele estimate, noi vom utiliza în administratie (inclusiv în finantari) aceste repere dimensionale, ce nu reprezinta decât raspunsul demografic la un context nefavorabil. Despre erorile de înregistrare ale RPL2021 Doar la o privire superficiala a datelor pot fi identificate câteva erori sigure de înregistrare. Pentru ca m-am focalizat în ultimii ani pe valorile imigratiei formale basarabene, pentru a obtine date cât mai apropiate de realitate pentru populatia rezidenta (cea prezenta în interiorul limitelor administrative) a UAT-urilor locale, mai întâi am cautat evolutia populatiei UAT-urilor tinta ale acestui tip de migratie. Si sunt erori multe si grave (macar în unele cazuri). Judetul Botosani e campionul absolut al erorilor. Comunele Vârfu Câmpului si Ripiceni, tinte predilecte ale imigratiei formale basarabene, sunt de aproximativ doua ori mai populate decât în 2011, fara sa se fi întâmplat un miracol economic în rastimp. Alte comune ce prezinta cresteri aberante ale populatiei sunt: Paltinis, Draguseni, Hanesti (tot din judetul Botosani), Granicesti, Fratautii Vechi (Suceava), Scânteia, Mosna, Prisacani si Popesti (Iasi). Exista si localitati urbane suspecte. Vaslui se discrimineaza rapid. Recensamântul arata o crestere importanta (de la 55,4 mii, în 2011, la 63 mii, în 2021). Practic, imposibil! Niciun indicator prezent în baza de date TEMPO, în afara celor ce vizeaza imigratia formala basarabeana si impactul acesteia asupra cresterii substantiale a numarului de nascuti vii, nu poate explica aceasta crestere. Tot în zona imposibilului se afla si evolutia orasului Darabani, devenit în ultimii ani o tinta a imigratiei formale basarabene. Târgu Neamt, Husi si Buhusi, si aceste orase destinatii ale aceluiasi tip de migratii, par prea stabile. Aceste evolutii aberante pot fi lesne identificate de catre toti cei ce au cunostinte elementare de aritmetica, daca pivesc un tabel cu populatia UAT-urilor la ultimele doua recensaminte. E real faptul ca trebuie sa parcurgem aproape 3200 de perechi de date, pentru fiecare UAT în parte. Sau daca avem cunostinte elementare de Excel putem face câteva grafice simple în care pe axa Y vom avea valoarea cresterii sau descresterii populatiei între 2011-2021, iar pe axa X putem pune, fie dinamica numarului de locuinte, fie dinamica migratiei definitive sau a soldului natural sau multe alte perechi de variabile demografice dependente (populatia din 2011 si cea din 2021, de exemplu). Va propun si o harta ce prezinta dinamica populatiei UAT-urilor locale în perioada intercenzitara 2011-2022. Din aceasta reprezentare cartografica putem obtine câteva informatii legate si de posibilele erori de înregistrare. De cel putin doua decenii s-a impus un model al cresterii demografice importante în zona periurbana a oraselor mari si a unor orase medii, în timp ce majoritatea celorlalte UAT-uri înregistreaza scaderi, indiferent daca e vorba de centrele urbane importante, centre urbane modeste sau de ruralul profund. Ignorând arealele de crestere demografica normala, putem lesne identifica câteva abateri de la norma, situate adesea în ruralul profund. În zone în care emigratia a fost foarte activa (Vestul Moldovei, Bistrita-Nasaud, Maramures etc.), prezenta unor UAT-uri în categoria de crestere demografica poate fi explicata prin remigratie - returul imigrantilor din perioada de pandemie. CLICK AICI pentru harta mare Însa, în judetele Botosani, Iasi si Vaslui identificam si acele cresteri suspecte de o supradimensionare în raport direct cu imigratia formala basarabena. În ciuda valorilor mari ale imigratiei basarabene, statisticienii judetului Iasi au reusit sa tempereze influenta acesteia în datele RPL2021. Iata, Grajduri, pâna acum câtiva ani, campioana incontestabila a ruralului moldovenesc în ceea ce priveste acest tip de migratie, nu se discrimineaza statistic ca o eroare. Iar comunele iesene amintite mai sus au o supradimensionare mai redusa. E vorba doar de câteva sute de locuitori mai mult decât normalitatea calculata. Precizez ca ceea ce ati citit aici nu sunt decât niste observatii pe care le-am putut face la o privire superficiala a datelor RPL2021. E posibil sa mai fie si alte comune suspecte de supradimensionare. În plus, asteptam si datele finale. George Turcanasu este lector doctor la Departamentul Geografie din cadrul Facultatii de Geografie si Geologie, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iasi
