Este cu adevarat socant sa aflam, din statistica oficiala, faptul ca 2022 este anul în care au emigrat din România, definitiv, cei mai multi români din ultimele trei decenii. Nu vorbim despre semenii nostri care emigreaza temporar din motive economice sau pentru a studia, ci de cetateni pe care tara noastra îi pierde, cel mai probabil, pentru totdeauna. Si daca nu e surprinzator ca acestia sunt în cel mai mare numar din Bucuresti (aproape 42.000), pe locul al doilea regasim Iasul, cu ceva mai mult de 18.000 de plecari definitive. Enorm. Observam faptul ca nu ratiunile economice par sa îi fi împins pe românii despre care vorbim sa paraseasca România, în conditiile în care unele dintre cele mai sarace judete, unde emigratia temporara este uriasa în lipsa locurilor de munca sau a oricarei posibilitati de a asigura familiei un trai mai bun, bifeaza abia câteva mii de persoane care au plecat pentru totdeauna. Aminteam si în urma cu câteva luni, de la tribuna Senatului, faptul ca asistam în ultimii ani la un fenomen cu adevarat îngrijorator: nu mai emigreaza doar tineri si doar pentru a munci în tarile din Vestul Europei. Emigreaza familii întregi care au acasa un trai îndestulat adeseori, ai carei membri adulti au atins maturitatea profesionala si au un grad de educatie si cultura ridicat. Astazi avem de-a face cu o hemoragie a plecarilor clasei de mijloc care a luptat sa îsi faca un trai bun în România, dar care, cel mai adesea din dezamagire, decide sa îsi traiasca a doua parte a vietii în afara tarii, în societati mai asezate si care le garanteaza accesul, în schimbul taxelor platite, la servicii publice de calitate si la un parcurs educational si profesional previzibil pentru copiii lor. Aceasta este realitatea. Sunt plecari, de multe ori, generate de realizarea faptului ca România nu se schimba în bine atât de repede, astfel încât sa fie convingatoare în timpul vietii lor. Ceea ce vedem zilele acestea devoalându-se, fenomenul azilelor groazei, în care batrâni sunt maltratati, deposedati si de ceea ce mai aveau în stabilimente unde ar fi trebuit sa li se asigure, din bani publici, dar de catre prestatori privati, conditii bune de trai si de îngrijire medicala, nu face decât sa le confirme acestor români care în 2022 au emigrat definitiv din România ca au luat decizia corecta. Este, asa cum a spus-o si presedintele, o mare rusine nationala, dar si o alta sursa suplimentara de deznadejde în rândul populatiei care vede ca statul esueaza. A esuat la Colectiv, a esuat în pandemie atunci când au explodat spitale. România a facut pasi uriasi în acesti 30 de ani si nu voi retrage nimic din optimismul unor declaratii politice anterioare si din ceea ce, în forul meu interior, cred cu tarie. De la griul anilor ’90 si pâna astazi tara noastra a depasit întunericul si, pe alocuri, este plina de culoare, de optimism, de dinamism economic. Dar, pâna nu vom face lucruri credibile în directia recapatarii încrederii tuturor cetatenilor români în institutii, acestia vor continua sa plece. Liviu BRATESCU Senator PNL Iasi
