Liderii din Iasi iau totul în usor. Se uita în camera si spun minciuni flagrante, râzând. Pentru ei, se poate ca Marx sa fi avut dreptate atunci când spunea ca istoria se repeta. Mai întâi apare ca tragedie, apoi ca farsa. O farsa care ne afecteaza pe toti si face din administratia Iasului o caricatura. Ce am gasit nou la emisiunea „România, te iubesc!”, difuzata de ProTV duminica trecuta? Mihai Chirica si Costel Alexe, ambii inculpati în dosare de coruptie, au spus ca sunt oameni saraci, dar ca familiile lor sunt bogate. Astfel, Costel Alexe abia de are doua proprietati pe numele sau, restul apartinând sotiei, de care a divortat acum doi ani. Pentru muritorii de rând, neobisnuiti cu subtilitatile birocratiei maritale, a facut si un anunt de tinut minte. Înca din 2012 are partaj voluntar cu sotia, un înscris la notariat care certifica faptul ca fiecare sot tine separat evidenta averii, astfel încât, daca ne întrebam care este valoarea averii familiei Alexe comitem o eroare. Trebuie sa întrebam care este averea fiecaruia si sa facem precizarea ca averea sotiei nu are legatura cu cea a sotului, iar ca acesta din urma nu are o influenta asupra celei dintâi. Daca actele spun ca sotia si fratii au avere, iar el nu are, atunci chiar asa stau lucrurile. Ar fi o calomnie sa sustinem altceva. El a mai spus ca actele trebuie citite pâna la capat, pentru ca, în eventualitatea în care la începutul declaratiei sale de avere se pomeneste de o suma mai mare, sau de un imobil mai consistent, atunci neaparat spre final acestea trebuie sa poarte adaosul ca sunt pe numele sotiei, nu al sau. Astfel, separat de sotie în acte, Costel Alexe pare un flacau tomnatec, sarac ca un sofer de taxi divortat. Despre dosarul „Tabla” de la DNA, Costel Alexe spune ca este o facatura, ca nu exista denunt si procurorii nu fac dovada ca ar fi avut legal vreo putere de a influenta din pozitia de ministru al Mediului emiterea de certificate verzi catre combinatul de la care a primit marfa. Tabla a fost livrata legal, iar Costel Alexe a spus ca va câstiga disputa cu procurorii. Siguranta afisata în fata camerei a fost atât de mare, încât un amanunt care-l contrazicea flagrant s-a putut vedea din satelit. Era în offside. El a cerut tabla la care face referire dosarul, nu o alta persoana. Iar aceasta a ajuns ulterior la afacerea sotiei. Ori, mai înainte spusese ca nu are nici o legatura cu averea acesteia. Este o dovada ca averea ei este facuta împreuna cu el, datorita functiei sale, si ascunsa în acte pe numele ei. Aceasta inginerie din acte îl apara poate legal, dar din punct de vedere al bunului simt nu tine. Când spune contrariul, insulta inteligenta celui care îl asculta. Mihai Chirica a prezentat o situatie în oglinda. Daca Alexe are o sotie si trei frati, la Chirica este invers, are trei sotii si un frate. La fel ca Alexe, pretinde ca este sarac, în timp ce fratele si fostele neveste au ceva avere. Numai ca el nu se poate prevala de faptul ca bunurile adunate de-a lungul timpului au venit pe filiera sotiilor. Acestea au fost lasate prin acte notariale copiilor. Din acest motiv a apelat la o alta explicatie, pe care a spus-o fara sa clipeasca în fata camerei si ne-a invitat sa-l credem pe cuvânt. Anume ca acestea au aparut din senin. De exemplu, spune el, din senin, la botezul ultimului copil, au aparut la petrecere 40 de imobiliari cu interese în oras, iar pâna s-a dezmeticit din iuresul specific scaldaciunii, masa cu daruri s-a umplut cu 125.000 de euro. Dar a avut prezenta de spirit sa îi declare imediat, spre lauda sa, ca sa nu iasa vorbe. A limitat proportiile raului astfel. Apoi, s-a întâmplat din nou. Din senin, fratele sau, muncitor la o firma de stat, s-a trezit cu vila, teren, acareturi si chiar un paraclis la Moldovita, în Suceava. Ce putea sa faca el într-o asemenea situatie? Este vinovat cu ceva? Apoi, primarul a spus, uitându-se la Cosmin Savu, realizatorul emisiunii „România, te iubesc”, ca daca vreodata vreun primar din aceasta tara va fi facut sfânt, adica va fi canonizat de Biserica, atunci cu siguranta el va fi acela. „România, te iubesc!” a lasat senzatia ca cei doi iau în râs si publicul, si legea, si pe Dumnezeu. Publicul, pentru ca îl iau de prost, indiferenti la logica explicatiilor si la bunul simt al contextului. Ne mai amintim cum Dumitru Sechelariu se referea la public ca la o adunatura de guvizi. Legea, deoarece pentru ei este doar un accesoriu. Un context pe care-l deformeaza în asa fel încât sa le iasa partajul sau mutarea averii pe copii. Dumnezeu, pentru ca Îi iau numele în desert. În urma cu vreo zece ani, situatiile de acest tip, în care mai-marii zilei erau acuzati de faradelegi, aveau o oarecare încarcatura dramatica. În judet la noi, Gheorghe Nichita afisa o resemnare de martir în fata judecatorilor, iar Cristian Adomnitei demisiona grav din functie. Amândoi invocau, îndurerati, dreptatea divina. La nivel national, fostul premier Adrian Nastase a mimat un act de suicid, tragându-si un glonte în gât, sau undeva pe aproape. De data aceasta, liderii din Iasi iau totul în usor. Se uita în camera si spun minciuni flagrante, râzând. Pentru ei, se poate ca Marx sa fi avut dreptate atunci când spunea ca istoria se repeta. Mai întâi apare ca tragedie, apoi ca farsa. O farsa care ne afecteaza pe toti si face din administratia Iasului o caricatura.
