În 2021, în România s-au utilizat 187 de tone de substanta activa de medicamente antimicrobiene la oameni si alte 174 de tone la animale crescute pentru hrana. Acest lucru ne-a clasat, în ambele situatii pe locul 6 în Uniunea Europeana (UE). Însa, spun specialistii, daca se raporteaza cantitatea folosita de antimicrobiene la biomasa (umana sau animala), România se situeaza pe locul 2 în UE (dupa Franta) la consumul de antimicrobiene pentru populatie (155,8 mg/kg de biomasa în 2021) si pe locul 13 la consumul la animalele crescute pentru hrana (59 mg/kg). În acest context alarmant, recent, Ministerul Sanatatii a introdus o noua reglementare privind eliberarea antibioticelor în farmacii, motivata de autorii proiectului prin “situatia îngrijoratoare” din România în privinta consumului de medicamente si a rezistentei la antimicrobiene (RAM), care “necesita masuri urgente”. Specialistii spun ca rezistenta la antimicrobiene este o amenintare serioasa pentru sanatatea publica si animala. În fiecare an, RAM provoaca circa 35.000 de decese în Uniunea Europeana si Spatiul Economic European (UE/SEE) si reprezinta o povara semnificativa pentru sistemele europene de sanatate, costurile fiind evaluate la 11,7 miliarde de euro pe an, conform Organizatiei pentru Cooperare si Dezvoltare Economica (OCDE). ”Înainte de descoperirea antibioticelor, acum aproape un secol, multi oameni mureau din cauza unor infectii bacteriene minore. De atunci, milioane de vieti au fost salvate datorita antibioticelor, iar speranta de viata a crescut peste tot în lume. Mai mult, folosirea antibioticelor la animale a sporit productia de hrana. Însa folosirea extinsa a antibioticelor a generat, în timp, rezistenta la antibiotice, care a devenit o amenintare serioasa la adresa sanatatii publice”, a explicat Conf. Dr. Gabriela Tatarînga, farmacist primar, Presedinte al Colegiului Farmacistilor din Iasi. Un raport realizat de mai multe agentii europene si publicat în februarie anul acesta arata situatia în statele membre ale UE privind consumul de antibiotice si riscul de rezistenta la antimicrobiene (RAM). Agentiile europene implicate au ajuns la concluzia ca situatia mentionata este una din problemele majore de sanatate publica care a fost identificata în ultimele decenii si anume rezistenta bacteriilor la diverse clase de antibiotice. Acest fenomen este într-o evolutie galopanta, într-un total dezechilibru cu obtinerea altor medicamente care sa combata aceste bacterii. Cu alte cuvinte, fenomenul de rezistenta al bacteriilor devanseaza capacitatea cercetatorilor de a obtine într-un ritm rapid antibioticele necesare distrugerii acestora. Potrivit raportului, utilizarea unor grupe importante de antibiotice, cum ar fi carbapenem, cefalosporinele de generatia a 3-a si a 4-a si chinolonele, este asociata cu rezistenta la aceste antibiotice în E. coli la oameni. De asemenea, utilizarea chinolonelor, polimixinelor, aminopenicilinelor si tetraciclinelor la animalele folosite pentru hrana este asociata cu rezistenta la aceste antibiotice care apare în bacteriile E. coli la animale. În plus, raportul a identificat o legatura între rezistenta bacteriana la oameni si cea de la animalele folosite pentru hrana oamenilor. În acest context, Centrul European de Prevenire si Control al Bolilor (ECDC) si-a manifestat îngrijorarea afirmând ca daca vom continua sa consumam antibiotice în ritmul actual, Europa se poate confrunta cu o revenire la epoca de dinaintea antibioticelor, când o infectie bacteriana obisnuita, ca pneumonia, ar putea însemna condamnarea la moarte. ”Acest lucru înseamna ca tratamentul cu antibiotice pentru fiecare pacient trebuie sa se faca doar în baza unei antibiograme care ne arata antibioticele si concentratia minima inhibitorie (CMI) la care bacteria respectiva este sensibila dar si antibioticele la care este rezistenta. Sa stiti ca, din pacate, uneori, la raportul de garda, colegii mei prezinta cazuri în care, potrivit antibiogramei, unii pacienti sunt rezistenti la toate antibioticele. În astfel de cazuri încercam sa gasim o combinatie de antibiotice care sa ne asigure acel CMI care poate salva viata pacientului, însa, alteori, oricât am încerca, acest lucru nu este posibil si acei pacienti se pierd. Si este pacat sa platesti cu viata pentru un consum haotic de antibiotice”, mentiona în decembrie anul trecut Sef lucrari Dr. Florin Rosu, medic primar Anestezie Terapie Intensiva, manager al Spitalului de Boli Infectioase ”Sf. Parascheva”, Iasi. În România, se cunoaste mai putin faptul ca antibioticele administrate atunci când nu sunt necesare le scade eficienta ulteriora. 15- din românii (fata de 7- din total europeni) care s-au tratat cu astfel de medicamente în ultimul an recunosc faptul ca au luat antibiotice fara recomandarea unui medic. Multe dintre aceste antibiotice au fost luate în mod inutil: 20 - din antibiotice au fost luate pentru gripa sau raceala iar 7 - dintre persoane le-au luat fara reteta medicala. O statistica publicata de Ziarul de Iasi în noiembrie 2020, mentiona ca, ”în fiecare an, moartea a 33 000 de persoane este consecinta directa a infectiilor cauzate de bacterii rezistente la antibiotice, cifra fiind comparabila cu numarul total de pasageri din peste 100 de avioane de dimensiune medie”. Informatia a fost furnizata de Centrul European de Prevenire si Control al Bolilor, si s-ar fi putut traduce prin faptul ca la fiecare patru zile câte un avion cu 330 de calatori s-a prabusit si nu s-a înregistrat niciun supravietuitor. O tragedie care, din fericire, nu este reala dar care, din nefericire, arata ca, la fiecare patru zile, peste 330 de persoane se ”prabusesc” fara nicio sansa, pentru ca au dezvoltat rezistenta la antibiotice si nu mai raspund la tratament.
