„Daca as fi fost în România as fi dat cu profesorul de pamânt, dar aici mi-a fost frica” – aceasta este declaratia unei mame românce din Germania care a suscitat intense dezbateri pe grupurile online ale cadrelor didactice. Parerea unanima este aceea ca profesorii nu sunt deloc aparati în cazul în care ei sunt victime ale violentei verbale sau fizice. Ce spun sindicatele si ce propuneri au acestea? „Daca as fi fost în România, as fi dat cu profesorul de pamânt, dar aici mi-a fost frica de serviciile sociale”. Aceasta este o parte dintr-o postare pe unul dintre grupurile de discutie destinate parintilor, cadrelor didactice si elevilor. Persoana care a postat afirmatia este o românca stabilita în Germania, si care a povestit ca de trei ori a fost chemata la scoala de cadrele didactice pentru a-si lua copilul care fie a fost lovit de colegi, fie s-a împiedicat si s-a lovit. Parintele se arata indignat de faptul ca nu poate face nimic pentru a „pedepsi” cadrele didactice care nu au grija de copilul ei. Postarea a creat însa o serie de reactii din partea cadrelor didactice din România, dar si din partea unor parinti, care arata ca în România cadrele didactice nu sunt protejate, iar astfel de parinti îsi permit „sa dea de pamânt” oricând cu profesorii de la noi din tara. Laviniu Lacusta, presedintele Uniunii Sindicatelor Libere din Învatamântul Preuniversitar Iasi, afirma, de asemenea, ca în România cadrele didactice nu sunt suficient de protejate, si practic oricine le poate înjosi fara prea multe consecinte. Un exemplu elocvent În aceasta perioada, proiectul presedintelui Klaus Iohannis, „România Educata”, a creat o serie de reactii în rândul profesorilor si parintilor, proiectul atingând problematici care tin de curriculum, de organizare a examenelor si organizare institutionala, însa problema lipsei de protectie a profesorilor în fata parintilor sau elevilor a fost prea putin discutata. Înainte de începerea pandemiei de Covid-19, reprezentantii profesorilor ieseni au încercat sa scoata în evidenta problemele care se nasc dintr-o lipsa de protectie a cadrelor didactice. Sindicatele iesene chiar au încercat promulgarea unei legi care sa ofere profesorilor o protectie similara cu cea de care beneficiaza politistii: sa se considere un fel ultraj înjuraturile sau atacurile asupra profesorilor, iar în acest fel sa se descurajeze comportamentele improprii în relatia profesor-elev sau profesor-parinte. Laviniu Lacusta, presedintele USLIP Iasi, vorbeste de numarate cazuri de atacuri de diferite feluri asupra profesorilor în fiecare an. Cele mai multe nu ajung în spatiul public, vorbindu-se doar de cele mai grave. „Un exemplu de atac asupra profesorilor este cel al scurt metrajului realizat de USLIP. Un profesor iesean a fost înjosit în timpul orei de un parinte, iar asta a adus stari de anxietate profesorului, insomnii, i-a subminat autoritatea la clasa. În final cadrul didactic si-a înaintat demisia”, afirma Laviniu Lacusta, subliniind faptul ca parintele care a intrat în clasa peste profesor a tipat si a jignit acel profesor în repetate rânduri nu a primit decât o amenda pentru tulburarea linistii publice. Institutii asemanatoare cu scolile de corectie pentru cazurile grave Liderul de sindicat subliniaza totodata ca profesorii ramân singuri dupa un astfel de incident si pentru a-si cauta dreptatea trebuie sa umble prin tribunale. Multe cadre didactice renunta însa la precesele care ar putea dura luni bune sau chiar ani. Alti profesori nici nu ajung sa depuna plângere când sunt atacate de elevi sau înjurate de acestea, fiind rusinate de faptul ca ar putea fi acuzati ca nu îsi pot stapâni clasa sau ca au lipsa de „tact pedagogic”. Realitatea este însa ca sunt putine caile prin care un cadru didactic, oricând de bun profesor ar fi, sa poata face un elev din primii ani de liceu, poate care nu este supravegheat nici acasa si deja are probleme cu legea, sa asculte lectia, sa nu deranjeze clasa sau sa nu refuze indicatiile profesorului. „Elevii nici nu pot fi exmatriculati pâna în clasa a X-a. Iar decizia se ia în consiliul scolii, poate dupa incidente repetate. Cred ca e nevoie de o institutie speciala pentru astfel de cazuri, mai ales pentru cele grave, cum a fost cel din Vaslui, când un profesor a fost atacat cu o ranga”, afirma Laviniu Lacusta, care explica ca existenta unor institutii asemanatoare cu scolile de corectie, care sa se concentreze pe reeducarea si integrarea ulterioara a elevului în sociatate, ar fi de dorit. Liderul de sindicat îsi motiveaza opinia prin faptul ca multi dintre elevii care ajung sa faca astfel de gesturi nu sunt supravegheati acasa, iar daca nu se iau masuri din timp acestia ajung mai târziu în închisori, când e prea târziu sa se mai faca ceva. Doar obligatii, niciun drept În plus, inclusiv micile derapaje ale elevilor, faptul ca pot oricând sa deranjeze ora, sa jigneasca profesorii sau sa nu respecte indicatiile acestora nu pot fi pedepsite în acest moment decât dupa un proces amplu. Practic, pentru scaderea notei la purtare este nevoie ca decizia sa se ia de catre consiliul de administratie al scolii, profesorul doar propunând acest lucru. Pedagogic vorbind, elevii nu pot sa fie sanctionati cu o nota mai mica din cauza comportamentului, iar în cazul elevilor ai caror parinti nu sunt interesati de situatia lor scolara, acest aspect oricum nu ar fi relevant. „În acest moment, elevii si parintii au doar drepturi, dar nu si obligatii. Un cadru didactic este sanctionat imediat pentru orice derapaj, inclusiv cu desfacerea contractului de munca. Parintii pot însa oricând sa vina sa îl ia pe profesor la întrebari în legatura cu notele pe care le pune sau sa îl jigneasca si de cele mai multe ori nu se întâmpla nimic”, explica Laviniu Lacusta, care subliniaza ca în acest moment, în scoala româneasca, masura este inegala, iar profesorii sunt vazuti ca niste sclavi aflati în slujba tuturor, fara niciun drept de a se apara sau fara sa li se acorde respectul cuvenit importantei pe care o au, aceea ca educa generatiile viitoare.
