O scrisoare veche de 68 de ani, un mic document istoric Bucuresti, 27.X.1955 Dragi parinti! Dupa ce a fost vorba de atâta vreme sa vin sa-l iau pe Klaus s. cu aceasta ocazie sa ajung scurt si pe acasa m-am bucurat mult s. m-am gândit ca as putea lua niste mere s. mai ales sa vad dupa multa vreme iarasi strugurii copti din curte. Ei bine, din pacate s-a ales praful, pentru ca doamna Heydendorff merge mâine la Susanne la Sighisoara s. de acolo la Sibiu s. pleaca pe 1 nov. de acolo împreuna cu Klaus. Daca se poate trimit stofa s. ghetute pentru micuta Maio /sora cea mare, Maria, nascuta în 1954/, daca nu o voi face prin posta. Acum se gasesc cizme aici s. anume din Anglia la 135 lei /hm, ce chestie!/ s. unele de aici doar ca cu fermoar ia spuneti-mi sa cumpar la 135 lei? Ce faceti s-a terminat munca pe câmp? Aici e vreme frumoasa de umbla lumea înca cu sosete. Pe 16 X a fost domnul Mathias împreuna cu fiica-sa aici s. am fost împreuna la Sala de Sport. Lui Traute i-a placut atât de mult la Bucuresti doar ca timpul a fost mult prea scurt s. ea a fost înainte de prânz ea însasi competitoare dar din pacate n-am putut s-o vad mult pentru ca am avut liber abia dupa amiaza când am fost cum am pomenit sa urmarim alta competitie unde au jucat bulgarii si ai Nostri /simpatic: auzi, ai Nostri!/. Altfel îmi merge bine am liniste pentru ca parintii nu sunt nici ei acasa ma duc des /la cinema?/ ceea ce-mi ofera foarte multa placere. /rând ilizibil/ a cumparat butelia de aragaz /ehei, butelia, obiect pretios tare-n comunism, la propriu si la figurat/? Puteti sa-mi procurati una s. cât a platit? Mai locuieste învatatoarea acolo ori s-a maritat /hm, care va sa zica înca din anii cincizeci bunicii închiriasera o camera, actuala bucatorie de vara?/? Acum se gasesc aici masini de cusut electrice s. îmi facusem deja planul sa o vând pe a mea si sa cumpar una de asta dar domnul Heydendorff s-a uitat la ele si m-a sfatuit sa renunt pentru ca are ceva ce se poate rupe. Am vândut mantaua de ploaie s. am vrut acum sa vorbesc cu Stefan daca as fi venit pentru mobila. Dar când le vad preturile atunci îmi pare ca niciodata voi putea cumpara caci din cei 200 de lei ai mei – astia se duc atât de repede uneori nu mai stiu nici eu unde as mai putea economisi cu toate ca realmente nu cumpar nimic inutil. Ce mai e nou pe la Voi? si cum de V-au adus sora /mama Maria Astner, nascuta Weber, 1923-2016/ lemne nu exista acolo? Ei bine draga mama îti doresc toate cele bune de ziua ta /Katharina Weber, nascuta Knuff pe 1 noiembrie 1898, dec. în 1978/ si salutari dragi Kathi Pachetul deci l-am dat sa-l aduca doamna Heydendorff va fi la Sofi /sotia unui var de-al lor, stabilit la Sibiu/. Continutul stofa încaltari cutit /e?/ plasa s. 2 chilotei. *** Scrisoarea a fost scrisa de sora mamei, Katharina Weber (1920-2016), care pe vremea aceea lucra la familia von Heydendorff ca menajera si dadaca – evident, „von”-ul nu-l puteau folosi pe atunci, l-au reluat abia dupa ce-au emigrat în Germania (unde i-a urmat si matusa în 1981 /sau 1982?/, plecând în vizita, pesemne la o invitatie din partea von Heydendorffilor, si nemaiîntorcându-se). Ca sa va faceti o idee, iata background-ul familiei von Heydendorff: „Familia Conrad von Heydendorff face parte din patriciatul sasesc de la Medias începand cu secolul XVII. Numerosi fii din aceasta stirpe au servit binelui obstesc al orasului timp de peste doua secole, perioada în care au preluat functii de mare responsabilitate în administratia publica. Oricum, rolul lor nu s-a restrans la raza orasului si scaunului Medias; au detinut functii importante la nivelui guberniului Transilvaniei la Sibiu si Cluj. Timp de doua secole, de la mijlocul sec. XVII pâna spre sfârsitul sec XIX., nu mai putin de 6 membrii ai familiei au ocupat functia de primar al orasului Medias.” (Medias News/ Mircea Hodârnau) Din câte stiu, matusa mea a fost fata în casa la familia Heydendorff la Sibiu si când dl. Heydendorff a primit un post important la Bucuresti (evident, dupa repunerea în drepturi a minoritatii germane), s-a mutat cu ei în capitala. Înapoi la scrisoare. Poate merita mentionat ce „competitie” au urmarit (din pacate, n-am de unde sa stiu în ce sport a concurat Traute): dând o cautare dupa România-Bulgaria 1955, am gasit un meci amical de fotbal, jucat pe stadionul „23 August” în fata a 70.000 de spectatori si terminat 1:1 (gol Nicolae Georgescu în minutul 32, gol Panaiot Panaiotov în minutul 82 – sincer sa fiu, am dat si autorii golurilor pentru numele marcatorului bulgar...). N-o sa mai dau si echipa (antrenor: Gheorghe Popescu), doar atât: au jucat 5 dinamovisti (CS Dinamo), 3 „progresisti” (Progresul Finante Banci!!? – ce nume de echipa de fotbal într-un campionat comunist!), un stelist (CCA), un ploiestean (FC Flacara) si un timisorean (CS Locomotiva). Singurul nume de care am auzit e Titus Ozon... În rest, ce-ar mai fi de spus? Matusa a fost o mare economisitoare la viata ei (bag sama ca si când a scris aceasta scrisoare a umplut pagina de parca îi era teama ca va avea nevoie de alta foaie) – da, toti sasii avem gena economisirii în noi, dar ea a dus economisirea la perfectiune. Fie-i în continuare usoara tarâna teutona. P.S. Nu va mirati de si-ul prescurtat: era o cutuma, si mama o facea, ca und-ul german sa fie scris prescurtat printr-un u cu punct. În traducerea româna, desigur, pare aiurea sa scrii s cu un punct, cât pui punctul, poti pune si i-ul... Michael Astner este poet, traducator si publicist
