Numarul persoanelor sarace din România în anul 2021 a fost de 4,318 milioane persoane, în scadere cu 13,8- fata de anul 2014. Conform estimarilor, în anul 2030 înca vor exista 3,565 milioane persoane sarace. În anul 2021, rata saraciei relative a înregistrat un minim al ultimilor 10 ani (22,5-), în scadere cu 1,1 puncte procentuale fata de anul 2008 si cu 0,9 p.p. comparativ cu anul anterior. Datele au fost publicate de Institutul National de Statistica, care a lansat vineri o publicatie de sinteza care pune la dispozitie tabloul detaliat la nivelul regiunilor de dezvoltare ale României, cu 111 indicatori de dezvoltare durabila la nivelul regiunilor de dezvoltare. ”O Românie fara saracie, fara inegalitati de gen, fara violenta domestica, cu risc zero de foamete, cu sansa accederii la un nivel superior de educatie pentru toti cetatenii sai si cu o sanatate protejata printr-un sistem eficient, echilibrat si sigur, într-un mediu curat, ferit de poluare si permitând o dezvoltare economico-sociala durabila, este nu doar un ideal, ci si o posibilitate absolut realizabila. Cum? Simplu: plecând de la cunoasterea punctului de la care initiem demersurile. Si pentru ca aceasta cunoastere sa fie cât mai completa, apare acum prezenta publicatie pe care o propune Institutul National de Statistica, având în Departamentul pentru Dezvoltare Durabila al Guvernului României nu doar un partener si un sprijin, ci si pe principalul beneficiar. În acest sens, statistica oficiala a tarii a fost si ramâne acel furnizor de informatie pe care se poate aseza temeinic viitoarea Românie durabila”, spune presedintele INS, Tudorel Andrei, în deschiderea lucrarii. Numarul persoanelor sarace din România în anul 2021 a fost de 4.318.000 persoane, în scadere cu 13,8- fata de anul 2014. Daca se mentine rata medie anuala de crestere din perioada 2014-2021 de -2,11-, tinta stabilita prin SNDDR de reducere pâna în anul 2030 a numarului persoanelor sarace cu 50- fata de anul 2018, nu poate fi atinsa. ”Conform estimarilor, în anul 2030 înca vor exista 3.565.000 persoane sarace, fata de 2.302.000 persoane cât reprezinta tinta estimata din SNDDR 2030. Evolutii pozitive în directia atingerii tintei SNDDR 2030 au fost înregistrate la nivelul regiunii Bucuresti-Ilfov si al regiunii Nord-Vest, unde ratele medii anuale de crestere din perioada 2014-2021 au fost de -6,52- si respectiv, de -5,53-. Prin mentinerea acestor rate, în aceste doua regiuni tinta SNDDR 2030 ar putea fi atinsa. În anul 2021, în regiunea Bucuresti-Ilfov au fost înregistrate 68 mii persoane sarace, de 16,5 ori mai putin decât în regiunea Nord-Est (1.121.000 persoane). În celelalte regiuni ale tarii, ratele medii anuale de crestere din perioada 2014-2021 au variat între -4,42- în regiunea Vest (363.000 peroane în anul 2021, fata de 498.000 persoane în anul 2014) si 0,12- în regiunea Sud–Vest Oltenia, unde numarul persoanelor sarace a crescut de la 574.000 persoane în anul 2014 la 579.000 persoane în anul 2021”, se mentioneaza în lucrare. Prin reducerea numarului persoanelor sarace este stimulata participarea tuturor indivizilor la economie, ceea ce conduce la crestere economica, mentinerea pacii si a coeziunii sociale. Totodata, contribuie la deschiderea de oportunitati educationale si la reducerea bolilor si a mortalitatii precum si la diminuarea inegalitatilor sociale si economice. În anul 2021, rata saraciei relative (AROP) a înregistrat un minim al ultimilor 10 ani (22,5-), în scadere cu 1,1 p.p. fata de anul 2008 si cu 0,9 p.p. comparativ cu anul anterior. Daca rata medie anuala de crestere, de -0,37-, din perioada 2008-2021, se mentine, se estimeaza ca în anul 2030 AROP ar atinge nivelul de 21,8-, cu 10 p.p. peste tinta stabilita în SNDDR 2030, de reducere a ratei saraciei relative cu 50- fata de anul 2018 (Reducerea cu cel putin jumatate a numarului de cetateni care traiesc în saracie relativa). La nivel regional se înregistreaza un grad mare de polarizare, astfel ca AROP aferent regiunii Nord-Est (35,1- în 2021) este mult mai mare (+32,2 p.p.) comparativ cu AROP pentru regiunea Bucuresti-Ilfov (2,9- în 2021). Singura regiune care ar putea atinge tinta propusa în strategie pentru acest indicator înainte de anul 2030 ar putea fi regiunea Bucuresti-Ilfov, care, daca ar pastra rata medie anuala de crestere din perioada 2008-2021 (-4,94-), ar atinge tinta în anul 2027. Exista 3 regiuni pentru care AROP este în crestere în perioada analizata si, în consecinta, se îndeparteaza de tinta din strategie: regiunea Nord–Est (+1,7 p.p. 2021 fata de 2008), regiunea Sud-Est (+4 p.p. 2021 fata de 2008) si regiunea Vest (+4,6 p.p. 2021 fata de 2008). Conform AROP, cele mai sarace regiuni, în anul 2021, erau: Nord–Est (35,1-), Sud-Vest Oltenia (30,3-) si Sud-Est (30,1-). Reducerea ratei de saracie are un impact pozitiv din punct de vedere social, ducând la incluziune sociala activa, acces cu mai multa usurinta la sistemul de educatie si cultura, incluziune pe piata muncii, îmbunatatire a conditiilor de locuit, precum si la cresterea accesului la asistenta medicala de înalta calitate. Rata riscului de saracie sau excluziune sociala (AROPE) a fost de 30,4- în anul 2020, corespunzatoare unui numar de aproape 5,9 milioane de persoane, în scadere atât fata de anul 2019 (-0,8 p.p.) cât si fata de anul 2008 (-13,8 p.p.). Daca rata medie anuala de crestere, de -3,07-, din perioada 2008-2020, se mentine, se estimeaza ca în anul 2030 AROPE ar atinge nivelul de 22,3-, cu 8,1 p.p. sub nivelul înregistrat în anul 2020, dar departe de tinta stabilita în SNDDR 2030 (Eradicarea saraciei extreme pentru toti cetatenii). La nivel regional se înregistreaza discrepante foarte mari, astfel ca AROPE aferent regiunii Sud-Est (43,2- în 2020) este mult mai mare (+30,6 p.p.) comparativ cu AROPE pentru regiunea Bucuresti-Ilfov (12,6- în 2020). Regiunea Bucuresti-Ilfov, daca ar pastra rata medie anuala de crestere din perioada 2008-2020 (-7,94-), ar fi cea mai aproape de tinta din SNDDR pentru anul 2030 (5,5-). Regiunea Sud-Est, cu o rata medie anuala de crestere de numai -0,65-, în perioada 2008-2020, se va afla cel mai departe de tinta din SNDDR în anul 2030, cu o valoare estimata pentru AROPE de 40,5-. Conform AROPE, regiunile aflate în cel mai mare risc de saracie sau excluziune sociala, în anul 2020, erau: Sud-Est (43,2-), Nord-Est (41,4-) si Sud-Vest Oltenia (38,7-). Persoanele aflate în risc de saracie sau excluziune sociala se confrunta cu o multitudine de dezavantaje, pornind de la lipsa unui loc de munca, conditii precare de locuit, deprivarea materiala, îngrijirea inadecvata a sanatatii, pâna la bariere în accesul la învatamânt si cultura. Acest indicator a fost revizuit în anul 2021 pentru monitorizarea atingerii Obiectivelor Europa 2030 privind saracia si excluderea sociala. AROPE (definitie noua) a fost de 34,5- în anul 2021, în scadere atât fata de anul 2020 (-1,1 p.p.) cât si fata de anul 2015 (-10 p.p.). Daca rata medie anuala de crestere, de -4,15, din perioada 2015-2021, se mentine, se estimeaza ca în anul 2030 AROPE (definitie noua) ar atinge nivelul de 22,6-, cu 10,9 p.p. sub nivelul înregistrat în anul 2021, dar departe de tinta stabilita în SNDDR 2030 (Eradicarea saraciei extreme pentru toti cetatenii). La nivel regional se înregistreaza discrepante foarte mari, astfel ca AROPE (definitie noua) aferent regiunii Sud-Est acopera peste 50- din populatie în 2021 si este cu 33,7 p.p. peste rata înregistrata în regiunea Bucuresti-Ilfov (16,4- în 2021). Regiunea Bucuresti-Ilfov, daca ar pastra rata medie anuala de crestere din perioada 2015-2021 (-8,85-), ar fi cea mai aproape de tinta din SNDDR pentru anul 2030 (7,1-). Regiunea Sud-Est, cu o rata medie anuala de crestere de numai -1,60-, în perioada 2015-2021, se va afla cel mai departe de tinta din SNDDR în anul 2030, cu o valoare estimata pentru AROPE (definitie noua) de 43,3-. Conform AROPE (definitie noua), regiunile aflate în cel mai mare risc de saracie sau excluziune sociala, în anul 2021, erau: Sud-Est (50,1-), Nord-Est (42,7-) si Sud-Vest Oltenia (39,1-). Reducerea ratei riscului de saracie sau excluziune sociala are un impact pozitiv din punct de vedere social, ducând la incluziune sociala activa, acces cu mai multa usurinta la sistemul de educatie si cultura, incluziune pe piata muncii, îmbunatatire a conditiilor de locuit, precum si la o crestere a accesului la asistenta medicala de înalta calitate. Numarul persoanelor aflate în deprivare materiala severa a scazut în anul 2020 fata de anul 2014 cu 42,9- (de la 5.167.000 persoane în anul 2014, la 2.950.000 persoane în anul 2020), cu o rata medie anuala de crestere de -8,92-. În conditiile mentinerii acestei rate anuale de crestere, tinta SNDDR 2030 de reducere cu 50- fata de anul 2018 a numarului persoanelor aflate în deprivare materiala severa pâna în anul 2030, ar putea fi atinsa si chiar depasita, estimarile evidentiind ca în anul 2030 numai 1.159.000 persoane ar mai fi afectate. La nivel regional, cea mai afectata este regiunea Nord-Est, unde 618.000 persoane traiau în conditii de deprivare materiala severa în anul 2020. Prin mentinerea ratei anuale de crestere de -7,57- din perioada 2014-2020, în anul 2030 se estimeaza reducerea numarului persoanelor afectate la 281.000, sub nivelul tintei de 320.000 persoane. La polul opus, se situeaza regiunea Vest, unde s-a înregistrat un numar de 152.000 persoane afectate în anul 2020, de 4,1 ori mai putin decât în regiunea NordEst, cu o rata medie anuala de crestere de -15,35-. Potrivit estimarilor, toate regiunile tarii ar putea atinge tinta din SNDDR în conditiile pastrarii ratelor medii anuale de crestere din perioada 2014-2020. Pe lânga regiunea Vest, alte regiuni cu rate medii anuale de crestere, peste nivelul înregistrat pe total tara, sunt regiunea Centru (cu o rata de -11,11-), regiunea Nord-Vest (-10,97-) si regiunea Bucuresti-Ilfov (-10,17-). Reducerea numarului persoanelor aflate în deprivare materiala severa reprezinta o etapa esentiala pentru construirea unei societati echitabile, mai sanatoase si prospere. În luna decembrie 2022, comparativ cu luna decembrie 2012, numarul beneficiarilor propusi pentru a fi platiti în cadrul programului „Ajutorul social pentru asigurarea venitului minim garantat" a scazut atât la nivel de tara (-23,8-), cât si în toate regiunile, cu dinamici cuprinse între -46,3- (regiunea Bucuresti-Ilfov) si -2,3- (regiunea Nord-Est). În regiunea Nord-Est se înregistra cel mai mare numar de beneficiari în luna decembrie 2022 (37.249), acestia reprezentând 22,7- din numarul total de beneficiari înregistrat la nivel de tara. În regiunile de sud ale României, numarul beneficiarilor programului ”Ajutorul social pentru asigurarea venitului minim garantat" era de peste 80.000 în luna decembrie 2022: regiunea Sud-Muntenia – 28.700, regiunea Sud-Est – 26.700 si regiunea SudVest Oltenia – 25.100. Regiunile Bucuresi-Ilfov (1.100) si Vest (7.200) au înregistrat cei mai putini beneficiari în luna decembrie 2022. Acordarea de ajutoare financiare familiilor si persoanelor singure, fara venituri sau cu venituri foarte mici, aflate în situatii de criza, are un impact social pozitiv deoarece scade riscul ca acestea sa ajunga sa traiasca în saracie.
