Bibliotecara la Biblioteca Centrala Universitara din Iasi, Laura Gutanu se specializase în alcatuirea de bibliografii, dar era atrasa si de personaje iesite din comun, facând parte – de regula – din aristocratia româneasca. Autoarea n-a mai apucat sa vada cele doua carti-album tiparite în superbe conditii grafice: din nefericire, Laura Gutanu a murit înainte de aparitia volumelor Principesa Olga Sturza si Arhitectura unui destin: George Matei Cantacuzino, ambele la Editura Universitatii „Alexandru Ioan Cuza”. Bibliotecara la Biblioteca Centrala Universitara din Iasi, Laura Gutanu se specializase în alcatuirea de bibliografii, dar era atrasa si de personaje iesite din comun, facând parte – de regula – din aristocratia româneasca. Olga Sturza (1884-1971) era nascuta Mavrocordat, iar Sturza a fost si ea, cum bine stim, o familie domnitoare. Viata Olgai Sturza a fost însa una atipica: a facut studii de pictura si sculptura în strainatate, a realizat în Iasi o sculptura monumentala (Monumentul Unirii) distrusa de sovietici, a înfiintat orfelinate si si-a donat mosia si casa de la Miroslava. Era, în fond, o feminista, care se ilustra prin actele sale si nu prin discursul agresiv al neo-feministelor de astazi. Dupa ce acapareaza puterea, comunistii îi iau totul, ba chiar o tin la închisoare vreo noua luni, pentru o acuzatie ridicola (spionaj !...). Reuseste, prin miracol, sa paraseasca România în 1957, se stabileste în Franta unde moare paisprezece ani mai târziu. Ilustratiile bogate ale cartii dau seama de varietatea si de amploarea actiunilor întreprinse de Olga Sturza, actiuni umanitare în primul rând. Avem a face cu una din figurile emblematice ale Iasului. Cealalta carte, despre George Matei Cantacuzino, are bataie înca si mai lunga. G.M. Cantacuzino (1899-1960) s-a nascut la Hoisesti, în judetul Iasi. Îl regasim ulterior în Elvetia si la Paris (unde face studii de arhitectura), iar în 1926 se casatoreste cu Sanda Stirbei (luna de miere cei doi o petrec la celebrul hotel Danieli din Venetia). De foarte tânar, G.M. Cantacuzino se afirma ca un exceptional arhitect: Martha Bibescu face apel la el atunci când începe restaurarea palatului Mogosoaia, proiecteaza cladiri importante din Bucuresi si din alte locuri – Banca Chrissoveloni, hotelul Belona din Eforie, hotelul Rex si Cazinoul din Mamaia. Lui i se datoreaza si blocul Carlton din Bucuresti, care s-a prabusit la cutremurul din 1940: ancheta a stabilit ca vina nu era a arhitectului, ci a firmei de constructii. Intra în politica si în 1931 e ales deputat pe listele partidului prietenului sau Gheorghe Bratianu. Este un desenator si un pictor de incontestabil talent. E activ în publicistica, îsi pune semnatura pe mai multe carti, scoate – între 1931 si 1947 – o excelenta revista cu titlul Simetria. E profesor la Facultatea de Arte Frumoase si apoi la Arhitectura. Regimul comunist frânge, în mod dramatic, viata si cariera acestui om atât de înzestrat. Sotia si copiii se aflau de o buna bucata de vreme în Anglia (îi vede acolo, pentru ultima oara, în 1939). Încearca si el sa iasa din tara, fara succes. E arestat pe 30 aprilie 1948, trece prin mai multe puscarii, munceste si la Canal. Este eliberat în iunie 1954. Ajunge în final la Iasi, unde Mitropolia îl angajeaza atunci când decide construirea cladirilor administrative. Fusese si victima unui accident, în urma caruia statuse cinci luni (!) în spital. Traieste în conditii foarte modeste si moare la (doar) 61 de ani. Asa cum apare în fotografii precum si în marturiile celor care l-au cunoscut, Cantacuzino era un barbat înalt, viguros, elegant, impunator. A fost o victima a comunismului, desi daca ar fi dat dovada de inteligenta (dar de unde nu-i…) regimul i-ar fi putut exploata competentele. A trait o drama familiala, despartit de ai sai si, din nou, puterea comunista si-a dovedit lipsa de omenie. Volumul realizat de Laura Gutanu este rodul unei documentatii deosebit de bogate si reproduce o multime de documente – fotografii, marturii, texte ale arhitectului (printre care o foarte interesanta conferinta despre orasul Iasi). Autoarea a luat legatura cu descendentii lui G.M. Cantacuzino, a scotocit în arhive, a alcatuit bibliografii, a dat prioritate desenelor si picturilor care înfatiseaza locuri si monumente din Iasi. În totul, o carte admirabila inclusiv ca „obiect”, foarte placut ochiului. Alexandru Calinescu este profesor emerit la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iasi, critic literar si scriitor
