Peste 65- dintre belarusi au votat duminica în favoarea amendamentelor la Constitutie propuse de presedintele Aleksandr Lukasenko, a anuntat Comisia electorala centrala a acestei foste republici sovietice. Problema ce a fost supusa la vot viza adoptarea sau nu a acestor amendamente ce ar permite întarirea puterilor lui Lukasenko, 67 de ani, care conduce Belarus cu o mâna de fier din 1994. Referendumul a avut loc într-un moment în care Ucraina vecina este prada unei invazii ruse declansate pe 24 februarie, în timp ce negocieri între rusi si ucraineni, anuntate de ambele parti, ar urma sa aiba loc la frontiera belarusa. Potrivit presedintelui Comisiei electorale centrale, Igor Karpenko, 10,07- dintre belarusii care s-au exprimat la referendum au votat împotriva. Potrivit aceleiasi surse, rata de participare a fost de 78,63-. Pentru a fi adoptate, amendamentele aveau nevoie sa adune în favoarea lor peste 50- din voturi, referendumul fiind considerat validat daca peste 50- dintre alegatori au participat la el. Printre schimbarile propuse se numara o imunitate judiciara pe viata pentru fostii presedinti si introducerea unei limite de doua mandate pentru succesorii lui Lukasenko. Desi textul Constitutiei nu prevedea o astfel de limita înainte, ea se va aplica începând cu intrarea în functie a unui nou presedinte, ceea ce i-ar permite lui Lukasenko sa ramâna la putere pâna în 2035 daca va fi reales în 2025. De asemenea, în noua versiune a Constitutiei, dispare obligatia ca Belarus sa ramâna "zona fara nuclear". Acest articol va fi înlocuit prin altul ce exclude "o agresiune militara de pe teritoriul" belarus. La sfârsitul lui ianuarie, SUA si-au exprimat îngrijorarea ca aceasta reforma ar permite o desfasurare de arme nucleare ruse în Belarus, tara ce se învecineaza cu Ucraina si Polonia. Realegerea lui Aleksandr Lukasenko la presedintie în august 2020 a declansat o miscare de contestare istorica în aceasta fosta republica sovietica, miscare violent reprimata de autoritati, care au întreprins arestari în masa, lichidari de mass-media si de ONG-uri. În Rusia, o reforma constitutionala adoptata în 2020 a deschis calea pentru mentinerea la putere a presedintelui Vladimir Putin pâna în 2036. Aflati amanunte de pe agerpres.ro.
