Rezultatele provizorii ale Recensamântului Populatiei si Locuintelor runda 2021 (RPL2021) arata o populatie rezidenta a României de 19.053.800 persoane (19.053.815 persoane), în scadere cu 1,1 milioane locuitori (1.067.800 persoane) fata de recensamântul precedent (octombrie 2011). Orasul Baile Tusnad si-a mentinut pozitia de cel mai mic oras din România (1.372 locuitori fata de 1.641 locuitori în 2011). Fenomenul de îmbatrânire s-a accentuat, vârsta medie a populatiei rezidente crescând la 42,4 ani (fata de 40,8 ani la RPL2011). La RPL2021, vârsta medie a populatiei de sex feminin este de 44,1 ani comparativ cu 40,6 ani pentru barbati. În judetul Ilfov traieste populatie tânara, cu cea mai mica vârsta medie din tara, de 38,6 ani. Sub 40 ani, au si populatiile judetelor Iasi (39,2 ani) si Suceava (39,9 ani). Judetul Teleorman are cea mai vârstnica populatie, cu o vârsta medie de 46,3 ani. Peste 45 ani au si populatiile din judetele Hunedoara (45,5 ani) si Braila (45,3 ani). ”Asa cum am prezentat si în comunicatul de presa din 30 decembrie 2022, rezultatele provizorii ale Recensamântului Populatiei si Locuintelor runda 2021 (RPL2021) arata o populatie rezidenta a României de 19.053.800 persoane (19.053.815 persoane), în scadere cu 1,1 milioane locuitori (1067,8 mii persoane) fata de recensamântul precedent (octombrie 2011). Majoritatea populatiei rezidente este de sex feminin (9.808.300, reprezentând 51,5-) si traieste în mediul urban (9.941,+.200, reprezentând 52,2-)”, arata datele INS. Fenomenul de îmbatrânire s-a accentuat, vârsta medie a populatiei rezidente crescând la 42,4 ani (fata de 40,8 ani la RPL2011). La RPL2021, vârsta medie a populatiei de sex feminin este de 44,1 ani comparativ cu 40,6 ani pentru barbati. Regiunea cu populatia cea mai tânara este regiunea Nord-Est unde vârsta medie este 40,8 ani, iar la polul opus se regaseste regiunea Sud-Vest Oltenia cu o vârsta medie de 43,7 ani. În judetul Ilfov traieste populatie tânara, cu cea mai mica vârsta medie din tara, de 38,6 ani. Sub 40 ani, au si populatiile judetelor Iasi (39,2 ani) si Suceava (39,9 ani). Judetul Teleorman are cea mai vârstnica populatie, cu o vârsta medie de 46,3 ani. Peste 45 ani au si populatiile din judetele Hunedoara (45,5 ani) si Braila (45,3 ani). STRUCTURA PE JUDETE SI LOCALITATI A POPULATIEI REZIDENTE A ROMÂNIEI În ultimii zece ani, între cele doua recensaminte, majoritatea judetelor au scazut ca dimensiune sub aspectul numarului de locuitori (39 din 42 de judete, inclusiv municipiul Bucuresti). Judetul Ilfov se distinge cu o situatie particulara, cu o crestere cu 153,9 mii locuitori, în mare parte migrati dinspre municipiul Bucuresti. Numai alte doua judete - Bistrita-Nasaud si Suceava - au câstigat, 9,8, respectiv 7,7 mii locuitori. În valori relative, cele mai mari reduceri de populatie le-au înregistrat judetele Caras-Severin (-16,6-, respectiv cu 49.000 persoane mai putin) si Teleorman (-14,9-, respectiv cu 56.600 persoane mai putin). Referitor la municipii, orase si comune, localitatile care au câstigat cel mai mare numar de locuitori între cele doua recensaminte, respectiv fiecare câte circa 30.000 persoane, sunt oras Popesti Leordeni din judetul Ilfov care a ajuns la o populatie de 53.431 persoane (cu 31.536 persoane mai mult decât în 2011), comuna Floresti din judetul Cluj cu o populatie rezidenta de 52.735 persoane (cu 29.922 persoane mai mult decât în 2011) si comuna Chiajna din judetul Ilfov cu o populatie rezidenta de 43.584 persoane (cu 29.325 persoane mai mult decât în 2011). Ierarhia se modifica daca ne referim la cresteri în valori relative. Astfel, comuna Chiajna din judetul Ilfov si comuna Valea Lupului din judetul Iasi si-au triplat dimensiunea (305,7- fata de 2011 ajungând la o populatie de 43.584 locuitori, respectiv 291,2- ajungând la o populatie de 14.510 locuitori), iar comunele Dumbravita si Giroc din judetul Timis s-au marit în zece ani de 266,1- si, respectiv 265,5 - având la RPL2021 o populatie de 20.014 locuitori si, respectiv, de 22.270 locuitori. Localitatile cu cele mai mari scaderi în valori relative înregistrate în decursul ultimului deceniu sunt comunele Ciudanovita din judetul Caras-Severin (444 locuitori, –32,4- fata de populatia din 2011) si Valea Salciei si Margaritesti, ambele din judetul Buzau (529 locuitori, – 31,8- si 478 locuitori, – 31,4- fata de populatia din 2011). Comuna cea mai mica din România este comuna Batrâna din judetul Hunedoara cu numai 88 de locuitori (în scadere fata de RPL2011 când s-au recenzat 127 de locuitori). La recensamântul precedent, cea mai mica a fost comuna Brebu Nou din Caras-Severin cu 119 locuitori care, la recensamântul din 2021 a înregistrat o crestere, ajungând la 166 de locuitori. Cea mai mare comuna din România este comuna Floresti din judetul Cluj care si-a mentinut aceasta pozitie fruntasa la ambele recensaminte. Dar, în decurs de un deceniu, populatia rezidenta a comunei Floresti a crescut de 2,3 ori. Orasul Baile Tusnad si-a mentinut pozitia de cel mai mic oras din România (1.372 locuitori fata de 1.641 locuitori în 2011). Cel mai mare oras la RPL2021 este Popesti Leordeni. Si acum zece ani si în 2021, cel mai mic municipiu a fost si este Orsova din judetul Mehedinti cu o populatie de numai 8.506 persoane, în scadere cu 1.935 persoane fata de RPL2011. Exceptând municipiul Bucuresti, cel mai mare municipiu din România este Cluj-Napoca din judetul Cluj care si-a pastrat aceasta pozitie în ultimii zece ani desi si-a redus populatia cu 37.978 de persoane, coborând la o populatie de 286.598 locuitori. Dar aceasta reducere trebuie privita dintr-o perspectiva mai ampla, luând în considerare si localitatile limitrofe, învecinate, unde populatia urbana a optat sa se mute la casa. Astfel, daca municipiul Cluj-Napoca, singur, fara vecinatati, a scazut la 88,3- din populatia de acum zece ani, masurat împreuna cu localitatile învecinate conform datelor din tabelul de mai jos, a avut o crestere usoara (101,8-). Unsprezece localitati – comune toate – si-au pastrat dimensiunea între cele doua recensaminte: Craciunelu De Jos, Zemes, Batar, Vladeni, Cosoveni, Satu Mare, Corcova, Adâncata, Nanov, Mohail Kogalniceanu, Frâncesti. STRUCTURA ETNICA SI CONFESIONALA A POPULATIEI REZIDENTE A ROMÂNIEI La RPL2021, înregistrarea etniei, limbii materne si a religiei s-a facut pe baza liberei declaratii a persoanelor recenzate. Pentru persoanele care au refuzat sa declare aceste trei caracteristici, precum si pentru persoanele pentru care informatiile au fost colectate indirect din surse administrative, informatia nu este disponibila pentru aceste trei caracteristici. Ca urmare, structurile prezentate în continuare pentru cele 3 caracteristici etno-culturale sunt calculate în functie de numarul total de persoane care si-au declarat etnia, limba materna si respectiv religia si nu în functie de numarul total al populatiei rezidente. Informatia privind etnia a fost disponibila pentru 16.568.900 persoane (din totalul celor 19.053.800 persoane care formeaza populatia rezidenta a României). S-au declarat români 14.801.400 persoane (89,3-). Populatia de etnie maghiara înregistrata la recensamânt a fost de 1.002.200 persoane (6-), iar numarul celor care s-au declarat romi a fost de 569.500 persoane (3,4-). Grupurile etnice pentru care sa înregistrat un numar de persoane de peste 20.000 sunt: ucraineni (45.800 persoane), germani (22.900 persoane) si turci (20.900 persoane). În profil teritorial, distributia populatiei dupa etnie arata ca ponderea populatiei de etnie româna este majoritara în Municipiul Bucuresti (98,0-) si în 39 de judete (cu o pondere variind între 98,4- la Neamt si 54,4,- la Mures), iar în 31 dintre acestea ponderea românilor este de peste 90-. Populatia de etnie maghiara detine majoritatea în judetele Harghita (85,7-) si Covasna (71,8-); de asemenea ponderi ridicate se înregistreaza si în judetele: Mures (35,6-), Satu Mare (31,4-), Bihor (22,3-) si Salaj (20,8-). Persoanele de etnie roma sunt repartizate relativ uniform în teritoriu, cu ponderi variind între 0,8- în Municipiul Bucuresti si 9,7- în judetul Mures. Romii se întâlnesc într-o proportie relativ mai mare, de peste 6,0- din populatia rezidenta care si-au declarat etnia si în judetele Salaj (8,6-), Bihor (7,3-), Ialomita (7,2-), Calarasi (6,9-) si Mehedinti (6,2-). Cei mai multi ucraineni se regasesc în judetele Maramures (25.700 persoane), Suceava (7.900 persoane) si Timis (4.100 persoane), reprezentând 82,3- din numarul total al persoanelor apartinând acestei etnii, pe ansamblul tarii. Peste 70- dintre persoanele de etnie germana (71,3-) se regasesc în judetele Timis (4.700 persoane), Satu Mare (3.700 persoane), Sibiu (2.700 persoane), Arad (2.000 persoane), Brasov (1.900 persoane) si Caras–Severin (1.400 persoane). Aproape 90- dintre persoanele de etnie turca au fost înregistrate în judetele Constanta (16.100 persoane) si Tulcea (1.000 persoane) si în Municipiul Bucuresti (1.300 persoane). Potrivit liberei declaratii a celor 16.551.400 persoane care au declarat limba materna, structura populatiei dupa limba materna se prezinta astfel: pentru 91,6- limba româna reprezinta prima limba vorbita în mod obisnuit în familie în perioada copilariei, iar în cazul a 6,3- dintre persoane limba maghiara reprezinta limba materna; limba romani a reprezentat limba materna pentru 1,2-, iar limba ucraineana pentru 0,2- din totalul populatiei rezidente pentru care aceasta informatie a fost disponibila. În Municipiul Bucuresti si în 32 dintre judetele tarii, limba româna a reprezentat limba materna pentru peste 90- dintre locuitori (cu o pondere variind între 99,7- în judetul Vâlcea si 91,8 - în judetul Timis, iar în alte sapte judete ponderea a fost majoritara, dar sub 90-, cu variatii de la 58,4- în judetul Mures pâna la 89,5- în judetul Arad. Limba maghiara reprezinta limba materna pentru 87,2- dintre locuitorii judetului Harghita si pentru 73,2- dintre cei ai judetului Covasna. Peste o treime dintre locuitorii din judetele Mures si Satu Mare au declarat limba maghiara ca limba materna (37,2-, respectiv 36,9-). Limba romani a fost declarata limba materna de 4,8- dintre locuitorii judetului Ialomita, 4,2- dintre locuitorii din Salaj si de 4,1- dintre locuitorii din Mures. S-au înregistrat ponderi de peste 3- în judetele Bihor (3,8-) si Mehedinti (3,1-). Structura confesionala a fost declarata de 16.397.300 persoane din totalul populatiei rezidente si arata ca 85,3- dintre persoanele care au declarat religia sunt de religie ortodoxa; 4,5- s-au declarat de religie romano-catolica, 3- de religie reformata. În profil teritorial, distributia populatiei rezidente dupa religie arata ca ponderea celor de religie ortodoxa depaseste 90- în Municipiul Bucuresti si 22 dinte judetele tarii, variind de la 90,6- în judetul Sibiu, pâna la 99,2- în judetul Olt, În alte 18 judete, religia ortodoxa este majoritara (de la 89,9- în judetul Constanta la 51,5- în judetul Satu Mare). Populatia de religie romano-catolica este majoritara în judetul Harghita (66,2-) si reprezinta peste o treime în judetul Covasna (34,7-). Ponderi de peste 10- s-au înregistrat si în judetele Neamt (11,1-), Satu Mare(16,9-) si Bacau (17,3-). În judetul Covasna se concentreaza aproape o treime (32,8-), iar în judetul Mures aproape un sfert (24,9-) dintre persoanele care au declarat ca sunt de religie reformata. În înca alte patru judete, peste 10- din populatia rezidenta locala a facut aceasta declaratie: judetul Salaj - 17,8-, judetul Satu Mare – 17,2-, judetul Bihor – 16- si judetul Harghita – 12,1-. STRUCTURA POPULATIEI REZIDENTE PE STARI CIVILE Aproape jumatate din populatia rezidenta (47,9-) cuprinde persoane care au starea civila legala de casatorit(a). Sunt casatoriti 4.495.500 barbati si 4.629.700 femei. Doua persoane din 5 nu au fost niciodata casatorite, iar persoanele vaduve reprezinta 5,2- din totalul populatiei rezidente. În municipiul Bucuresti se regaseste cea mai mica pondere a persoanelor casatorite (44,4-). În zece dintre judetele tarii, mai mult de jumatate dintre locuitori au starea civila de „casatorit/a”, cu ponderi variind între 52,2- în judetul Olt si 50,0- în judetul Salaj. Cea mai mare pondere a persoanelor cu statut de necasatorit/a se regaseste în judetul Covasna (43,7-), iar cea mai mica în judetul Hunedoara (35,9-). În municipiul Bucuresti se regaseste cea mai mare pondere a persoanelor divortate (15,4-), iar o zecime dintre locuitorii judetelor Cluj si Timis sunt divortati (10-, respectiv 10,4-). Cea mai mare pondere a persoanelor cu statut de vaduv/a se regaseste în judetul Teleorman (7,3-), iar cea mai mica în judetul Ilfov (2,9-). STRUCTURA DUPA NIVELUL DE INSTRUIRE ABSOLVIT Din totalul populatiei rezidente, 43,5- au nivel mediu de educatie (postliceal, liceal, profesional, învatamânt complementar sau de ucenici), 40,5- nivel scazut (prescolar, primar, gimnazial sau fara scoala absolvita) si 16- nivel superior. Mai mult de o treime dintre locuitorii municipiului Bucuresti (35,2-) si circa un sfert dintre cei din judetele Ilfov (25,2-) si Cluj (24,6-) au studii superioare. La popul opus se plaseaza judetele Vaslui, Calarasi si Botosani unde ponderea populatiei cu studii superioare este mai mica de 8- (7,2-, 7,4- si, respectiv, 7,9-). În municipiul Bucuresti se regaseste cea mai mica pondere a populatiei cu nivel scazut de educatie (28,4-), iar la cealalta extrema se regasesc judetele Giurgiu si Vaslui cu mai mult de jumatate dintre locuitori cu nivel scazut de educatie: 51,6-, respectiv 50,3-. STRUCTURA POPULATIEI DUPA STATUTUL ACTIVITATII CURENTE Populatia activa este de 8.185.000 persoane, fiind compusa din 7.689.200 persoane ocupate si din 495.800 someri. Populatia inactiva cuprinde 10.868.800 persoane din care pensionarii si beneficiarii de ajutor social reprezenta doua cincimi (39,5-), iar elevii si studentii aproape o treime (32-). Cel mai mare grad de ocupare îl are populatia din judetul Ilfov si din municipiul Bucuresti unde lucreaza mai mult de jumatate dintre locuitori: 52,2-, respectiv 50,8-. Cel mai mic grad de ocupare unde mai putin de o treime dintre locuitori lucreaza, se regaseste în judetele Vrancea (31,6-) si Mehedinti (32,9-). Cea mai mica pondere a populatiei somere revine municipiului Bucuresti (1,1-), iar alte trei judete înregistreaza valoarea scazuta imediata, de 1,3-: Cluj, Timis si Ilfov. În schimb, în judetul Vaslui se înregistreaza cea mai mare pondere a populatiei somere, de 5,1- din populatia rezidenta a judetului. Referitor la populatia inactiva din punct de vedere economic, ponderea cea mai mare a populatiei casnice se întâlneste în judetul Suceava (9,9-), iar cea mai mica în municipiul Bucuresti (numai 1,6-). Pensionarii sunt cel mai putin numerosi în judetul Ilfov (unde reprezinta 15,0-), iar în judetul Hunedoara ponderea acestora se dubleaza (29,6-). Datele complete si finale vor fi facute publice, etapizat, în perioada mai-decembrie 2023. RPL2021 a fost al 13-lea recensamânt din istorie si primul din România organizat integral în format digital. Întregul proces al colectarii datelor s-a desfasurat cu asigurarea confidentialitatii si protectiei depline a informatiilor. Institutul National de Statistica împreuna cu structurile sale teritoriale multumesc populatiei României care a participat în numar foarte mare la procesul de recenzare. Aceasta actiune s-a desfasurat în conditii optime cu sprijinul Serviciului de Telecomunicatii Speciale (STS) care a oferit suportul tehnic si operational. Recensamântul s-a bucurat si de sprijinul activ al Ministerului Afacerilor Interne (MAI) precum si de cel al primariilor.
