Fondul Monetar International a prezentat marti o perspectiva mai favorabila în cel mai recent raport World Economic Outlook, estimând ca anul acesta economia mondiala nu va intra în recesiune, inflatia va încetini, iar economiile europene au aratat o rezistenta mai mare decât se preconiza, transmit Deutsche Welle, AP si Reuters. Dupa un avans de 3,4- în 2022, economia mondiala ar urma sa înregistreze o crestere de 2,9- în 2022, fata de o expansiune de 2,7- previzionata în octombrie, când FMI avertiza ca ar putea urma o recesiune. Pentru 2024, FMI previzioneaza ca PIB-ul global ar putea creste cu 3,1-, usor sub previziunea din octombrie, deoarece va încetini cererea, resimtindu-se impactul majorarii dobânzilor. Europa emergenta si în curs de dezvoltare, unde este inclusa si România, ar urma sa înregistreze o crestere de 1,5- în 2023 si de 2,6-, fata de prognoza din octombrie, ce indica un avans de 0,6- în acest an si de 2,5- anul viitor. "Suntem foarte departe de orice fel de indicator care sa indice o recesiune globala", a afirmat economistul sef al FMI, Pierre-Olivier Gourinchas. "Inflatia globala ar urma sa scada de la 8,8- în 2022 la 6,6- în 2023 si la 4,3- în 2024. Majorarea dobânzilor de catre bancile centrale, pentru a contracara inflatia, si invadarea Ucrainei de catre Rusia continua sa afecteze activitatea economica", se arata în raportul FMI. Presiunile inflationiste au început sa se atenueze, sustine Gourinchas. Acesta a adaugat: "Conditiile globale s-au îmbunatatit deoarece presiunile inflationiste au început sa se atenueze. Drumul spre o redresare deplina, cu o crestere sustenabila, preturi stabile si progres pentru toti doar ce a început". "Cresterea economiei s-a dovedit a fi surprinzator de rezilienta în trimestrul trei din 2022, cu o piata solida a fortei de munca, un consum robust al gospodariilor si investitii ale companiilor", a apreciat Gourinchas la o conferinta de presa în Singapore. Totusi, avertizeaza FMI, economia mondiala înca se confrunta cu riscuri serioase, inclusiv invadarea Ucrainei de catre Rusia, potentialele viitoare valuri de COVID-19 în China si dobânzile ridicate, care duc la crize în tari deja afectate de nivelul considerabil al datoriilor. FMI cere întarirea cadrului privind restructurarea datoriilor, estimând ca, fara masuri preventive, este posibil ca unele tari sa nu-si mai poata achita datoriile. Se pare ca FMI încearca sa mustre în raport guvernele pentru ca încearca sa atenueze presiunile economice cu masuri excesiv de generalizate, în loc sa gestioneze riscurile la adresa inflatiei. "Sprijinul fiscal ar trebui mai bine directionat catre cei mai afectati de nivelul ridicat al preturilor la alimente si energie, iar masurile extinse de sprijin fiscal ar trebui retrase", avertizeaza FMI. În raport se arata ca economia Rusiei s-a dovedit a fi mai rezilienta decât se estima la sanctiuni si la alte efecte economice negative în urma razboiului din Ucraina. FMI previzioneaza o crestere a economiei ruse de 0,3- în 2023, dupa un declin de 2,2- în 2022. În octombrie, institutia prognoza o scadere a PIB-ului Rusiei de 2,3- în acest an. De asemenea, FMI prognozeaza ca Germania si Italia vor evita recesiunea în acest an, iar "economiile europene au aratat o rezistenta mai mare decât se preconiza", în pofida efectelor razboiului. SUA ar urma sa înregistreze în 2023 o crestere de 1,4-, fata de un nivel de 1- previzionat în octombrie, dupa un avans de 2- în 2022, în timp ce zona euro ar urma sa creasca cu 0,7- în 2023, fata de un nivel de 0,5- previzionat în octombrie, si dupa o expansiune de 3,5- în 2022. Europa s-a adaptat mai rapid la costurile ridicate ale energiei decât se estima, iar o atenuare a preturilor energiei a ajutat regiunea, considera FMI. China, a doua economia mondiala, ar urma sa înregistreze în 2023 o crestere de 5,2-, fata de un nivel de 4,4- previzionat în octombrie, dupa o expansiune de 3- în 2022. AGERPRES
