Un iesean încearca de doi ani sa demonstreze institutiilor statului ca tatal sau a fost condamnat politic acum mai bine de 60 de ani. Agentia Judeteana pentru Plati si Inspectie Sociala i-a respins petitia, invocând faptul ca batrânul ar fi fost legionar. Ministerul Finantelor a adoptat o pozitie contradictorie. Pe de o parte, reprezentantii acestuia afirma ca însusi articolul din vechiul Cod Penal în baza caruia a fost data condamnarea arata caracterul politic al acesteia, deci toata tevatura nu-si are rostul. Pe de alta parte, batrânul a fost gratiat, iar ulterior reabilitat, deci nu se mai poate vorbi de o condamnare politica. În 1959, Constantin A. a povestit consatenilor, în mai multe rânduri, ca a auzit la un post de radio ca „pâna în toamna nu va mai exista niciun comunist si vor fi desfiintate colectivele si întovarasirile agricole”. Taranul era convins ca va urma un razboi fulgerator al Occidentului împotriva comunismului. Era o speranta pe care la acea vreme o împartaseau multi. Cuvintele lui Constantin A., ca si nemultumirea pe care nu si-o ascundea fata de regimul comunist l-au adus pe acesta în fata justitiei. A fost condamnat în 1960 la 4 ani de închisoare pentru „uneltire împotriva ordinii sociale”, dispunându-se totodata confiscarea în întregime a averii, compusa din 4,79 ha de pamânt. Dupa mai bine de doi ani de temnita, Constantin A. a fost gratiat în 1962 de restul pedepsei, iar în 1972 s-a dispus reabilitarea judecatoreasca. În urma acestui act, cazierul sateanului a redevenit curat. Batrânul a murit în 2015, iar în 2021, fiul sau a cerut AJPIS recunoasterea drepturilor sale ca urmas al unei persoane persecutate politic. Conform legii, condamnatii politic în perioada comunista beneficiaza de o indemnizatie lunara de 700 de lei pentru fiecare an de detentie, deportare sau prizonierat. Copiii acestora au dreptul la jumatate din aceasta suma. Cererea depusa de Dumitru A. la AJPIS a fost însa respinsa, institutia motivând ca tatal acestuia se încadra într-una dintre categoriile excluse de la despagubiri, respectiv printre persoanele care s-a dovedit ca au desfasurat o activitate fascista sau legionara. Nu era cazul, asa ca Dumitru A. a contestat decizia. În paralel, a chemat în judecata Ministerul Finantelor, cerând recunoasterea condamnarii politice a tatalui sau. În fata magistratilor Tribunalului, reprezentantii Ministerului au afirmat ca plângerea ieseanului era inadmisibila. Legea 221/2009 privind condamnarile cu caracter politic enumera articolele din Codul Penal republicat în 1948 care au caracter politic. Printre ele, si articolul 209, în baza caruia fusese condamnat Constantin A. Deci, o actiune în justitie era inutila. „Actiunea este inadmisibila si lipsita de interes de vreme ce, prin lege, fara a mai fi necesara formularea unei cereri de chemare în judecata, se recunoaste de drept, caracterul politic al condamnarii. Cererea de chemare în judecata nu are niciun alt efect decât acela de genera încarcarea inutila a instantelor si obligarea pârâtului la cheltuieli de judecata pentru care nu se face vinovat”, au precizat reprezentantii statului. Ei au apreciat însa si ca plângerea era neîntemeiata, întrucât batrânul fusese gratiat si reabilitat. Prin urmare, toate efectele condamnarii fusesera anulate. În acelasi document, reprezentantii statului afirmau practic ca batrânul fusese condamnat politic, dar si ca aceasta condamnare nu exista. Exceptiile ridicate de reprezentantii statului au fosst respinse de magistratii Tribunalului. Nu se putea sustine ca Dumitru A. se plictiseste acasa si depune actiuni fara rost. Existenta unui interes era clara, întrucât miza procesului era în fond indemnizatia de urmas al unei persoane persecutate politic. Cu atât mai mult avea dreptul sa se adreseze instantei, câta vreme recunoasterea caracterului politic a condamnarii, stabilita prin lege, îi era negata de AJPIS. „Interesul de a sesiza instanta în cauza de fata nu poate fi analizat numai din perspectiva faptului ca exista un text de lege care în litera lui ar avea aptitudinea de a recunoaste automat dreptul, ci trebuie analizat în concret, respectiv trebuie verificat daca chiar si în prezenta acestui text de lege reclamantul poate exercita acel drept fara sa întâmpine impedimente, fara a avea nevoie de concursul instantei”, au aratat judecatorii. Pe fondul cauzei, magistratii au apreciat ca nu se poate contesta caracterul politic al condamnarii. Totodata, nu se dovedise în vreun fel ca batrânul desfasurase vreo activitate cu caracter fascist sau legionar, pentru ca fiul sau sa fie exclus de la masurile reparatorii. Faptul ca Constantin A. fusese gratiat nu schimba cu nimic situatia. Cererea lui Dumitru A. a fost admisa, iar Ministerul Finantelor obligat la plata cheltuielilor de judecata, în suma de 1.000 lei.
