O noua neliniste publica a cuprins Iasul dupa anuntul ca Parcul Copou, singurul parc din Iasi renumit în toata tara si unul dintre cele mai vechi de la noi, care este si monument, - are Teiul lui Eminescu si gazduieste cel mai vechi monument de for public din România, ”Obeliscul cu lei” -, urmeaza sa fie reabilitat, chiar modernizat. Cum stim bine unde ne aflam cu modernitatea la Iasi, firesc, apar întrebarile, angoasele, temerile. Oare ce ne mai asteapta? Premizele sunt sumbre, pentru ca antecedentele la care ne raportam cu privire la proiectele primariei Iasi, fara exceptie, sunt dezastroase, unele hilare, sau caragioase, chiar kitschoase. Toate proiectele publice initiate de primarul Mihai Chirica au sfârsit, dupa cum vom vedea, asta daca au reusit macar sa înceapa, cu anulari, amânîri, relicitari, sau cu solutii submediocre, anoste, retrograde, etc. Fiecare din aceste ”calitati”, individual sau cumulat, se regasesc la oricare dintre proiectele publice desfasurate de Primaria Iasi, fie ca e vorba de arhitectura, infrastructura, urbanism, educatie, sport, arta, s.a.m.d.. O lista a proiectelor ratate Nici nu stiu de unde sa încep. Încerc cumva invers cronologic. Doar în ultima luna primaria a ratat licitatiile la doua proiecte: Colegiul Pedagogic si IasiVeloCity. Prima pista de biciclete normala din Iasi, Copou-Tudor, cu proiectul aprobat, tot începe de vreo doi ani. În lunile din urma a reusit sa mai rateze/anuleze si licitatia/concurs de solutii pentru refacerea pietei de la Hala Centrala, pasajul auto subteran din fata Palatului, construirea unei parcari etajate în Alexandru, pasajul pietonal din Frumoasa.. În anii din urma a mai fost anulata, tot din lipsa ofertantilor, licitatia prin SEAP pentru amenajarea Pietei Palatulul. La fel e si cu Piata Unirii. Revin cu explicatii pentru toate acestea. Daca au reusit sa treaca de stadiile preliminare, birocratice, de elaborare a ”documentatiilor”, si proiectele primariei au avut parte de proiectati, rezultatele sunt, cum spuneam mai sus, care mai de care mai caraghioase. Sa începem cu pasajul suprateran din Podu Ros, care, pe langa ca e un concept de mobilitate urbana depasit, de anii ’50, e o gaselnita unica în lume prin stupizenia de a face un pod peste alt pod, paralel cu râul, (care mai are si doar o singura banda), este de fapt inutil si desuet. O reteta pentru dezastru. Sau sa amintesc de singurul pod construit peste Bahlui, în 8 ani de mandat, cu trotuar de un metru si ceva, fara pista de biciclete, prilej cu care primarul Capitalei Culturale a postulat sublim ca ”arhitectura nu conteaza”(!?). Pai daca el declara la radio ca Arta contemporana este egal cu ”un festival al homosexualilor”, ce pretentii putem sa avem? Acest stadion a castigat premiul "Building of the year" 2023, pe Archdaily, la catetoria Sports Architecture. Putem compara cu ce se propune la Iasi? Trebuie sa vorbim si de randarile prezentate pentru stadion si sala polivalenta. Nu doar eu, dar multi arhitecti relevanti din tara au criticat rational si argumentat solutiile propuse, care trebuie sa mimeze forma coroanelor regale ale cuplului princiar din Primul Razboi Mondial. Plecând de la absurdul ideii, rezultatele sunt evident caraghioase, kitschoase de-a dreptul. Oriunde în lume te uiti, în ultimii zeci de ani, programele sportive au generat proiecte grandioase, contemporane, cu impresionante solutii constructive si tehnologice. Aceste stadioane apar pe site-uri de arhitectura, sunt premiate. Va asigur ca acestea de la Iasi nu vor fi publicate nicaieri, cel mult ar putea fi vazute la premiile pentru cele mai anoste proiecte ale secolului. Eu chiar ma bucur sincer ca Mihai Chirica nu primeste finantare pentru asemenea mostruozitati, care nu ar trebui sa existe nicaieri. Sa nu mai spun si de amplasarea lor, total irationala într-o zona care nu va putea fi nicicum legata de oras printr-o retea/strada dimensionata pentru asemea obiective, sau ca emit si zgomote incompatibille cu un Spital Regional, lânga care vor fi amplasate. De asemenea, pentru propunerile de la fostele cinema Victoria, Republica sau Tineretului, au aparut alte emanatii kitschoase, niste pastise, cu reproducerea unor stiluri arhitecturale nestapânite de cei care le-au desenat. Desigur mai sunt si ale proiecte ale primariei la fel de submediocre, dar am vrut sa vorbesc de cele cu notorietate. As mai putea mentiona statuile, catargul patriotard cu steag, de care orice autocrat din statele cu terminatia „stan” ar fi mandru. Sau de piete publice noi, edificate în ultimii ani, precum Piata Prieteniei Româno-Americane, Piata Prieteniei Româno-Elene sau Piata Martirilor Pogromului, etc. Cei mai multi nici nu stiti de ele sau pe unde sunt. Pentru ca sunt anoste, neatractive, nepuse în valoare si cu materiale ieftine, prost desenate si executate. Mai avem si cazuri la Consiliul Judetean, care a reusit de exemplu sa rateze de 3 (trei) ori o licitatie pentru proiectarea Parcului Industrial de la Holboca, proiect de asemenea foarte important pentru Iasi. Nu vine nimeni cu oferte. De ce? Motivele sunt aceleasi, am sa le explic. Înainte de a expune motivele acestor ratari si a raspunde la întrebarea din titlu, revin la Parcul Copou. Este deci absolut îndreptatita nelinistea, anticiparea si frustrarea pe care o simtim în stomac toti carora ne pasa cu adevarat de Iasi. Unii care mai stim si am si vazut cum se fac lucrurile astea în tarile civilizate, suntem speriati. Pentru ca n-am vazut cum va arata "modernizarea” parcului simbol al Iasului, nu putem dezbate public, analiza, face propuneri, recomandari. Solutiile sunt aruncate în spatiul public, subordonatii primarului nu înteleg, nu le pasa, „lasa, bine ca se face” zic ei, iar noi suntem pusi în fata faptului împlinit. Nu stim care si de ce se taie niste copaci, daca granitul e tot ca ala ieftin din centru care se pateaza, care e desenul propus (preliminar) pavajului, daca cei care proiecteza sunt calificati peisageri, au experienta, referinte, portofoliu. De altfel si proiectul asta fost-a retras în sedinta de pe masa Cosiliului Local. Cum va arata parcul Copou? Pai deja au aparut si aici ineptele ghivece cu flori, de toate formele, culorile si materialele care au împânzit centrul Iasului. Nicaieri nu exista florile puse asa prin ghivece, alandala. Bani cheltuiti aiurea, se stie, cu firme ale unor tovarasi de vacante ale primarului. Apoi, desigur, au descalecat si aici chioscurile cu ”bunatati”, care, desi cu autorizatii provizorii/sezoniere, s-au permanentizat prin tot târgul. Asadar, de ce ratam orice proiect public la Iasi? O sa ziceti asta e România, ca sistemul, birocratia, legislatia, karma, oculta... Si astea ”ajuta” mult, dar nu, nu e asa. O sa va exemplific cum fac alti, (doar) de prin alte parti de România. Da, rolul determinant negativ aici e ca ne conduc politruci fara meserie. Rateaza proiecte din incompetenta, delasare, nu stiu sa faca caiete de sarcini sau aranjeaza licitati pentru clientela. Societatea civila e în multe cazuri nespecializata, se îndulceste la banii publici si sta la masa cu cei cu care trebuie sa se lupte. 1. Rolul determinant pozitiv îl au concursurile (nationale/internationale) de arhitectura. La Iasi proiectele acestea sunt facute de firmulete ”de casa”, (unele cu un singur angajat), dupa stilul ”am eu un baiat...” Iar la mediocri, trag doar mediocri. La Cluj primarul Boc a organizat nu unul, nu doua, ci au fost cinci concursuri internationale de arhitectura, doar pentru parcuri din Cluj. Si nu doar pentru parcuri. Si licee, spitale, cartiere întregi, etc. A chemat Ordinul Arhitetilor în ajutor si au rezultat niste proiecte încantatoare. Iata ce au facut la Cluj. Va invit sa cautati si sa vizualizati rezultatele concursurilor, cu plansele proiectelor, (dau si linkurile), sa vedeti calitatea proiectelor si a arhitectilor, peisagistilor care le-au facut, (atât din tara cât si din afara). Iar cei care au jurizat concursurile, sunt asemenea. - Concursul de solutii “Parcul Feroviar”: https://oar.archi/concursuri/oar/reabilitarea-peisagera-si-reactivarea-parcului-feroviar-cluj-napoca/rezultatele-concursului/ - Parcul Etnografic Romulus Vuia: https://oar.archi/concursuri/oar/revitalizarea-zonei-parcului-etnografic-romulus-vuia-padurea-hoia-cluj-napoca/rezultatele-concursului/ - Amenajarea Ansamblului Urban “Cetatuia”: https://oar.archi/concursuri/oar/amenajarea-ansamblului-urban-cetatuia-cluj-napoca/rezultatele-concursului/ - Amenajare Parc Est: https://oar.archi/concursuri/oar/amenajare-parc-est-cluj-napoca/rezultatele-concursului/ - Parcul Buna Ziua: https://oar.archi/concursuri/oar/2022-parcul-buna-ziua-cluj-napoca/rezultatele-concursului/ Astea sunt doar concursurile pentru parcuri. Dar au mai organizat si alte concursuri. Nimic din ce va arat eu aici nu s-a întâmplat vreodata la Iasi. - 2010, Corp nou B.C.U., Cluj-Napoca: https://oar.archi/concursuri/oar/2010-corp-nou-b-c-u-cluj-napoca/rezultatele-concursului/ - 2017, Turnul Pompierilor, Cluj-Napoca: https://oar.archi/concursuri/oar/turnul-pompierilor-cluj-napoca/ - 2017, Rethinking Somes: https://oar.archi/concursuri/oar/rethinking-somes-cluj-napoca/rezultatele-concursului/ - 2018, Amenajare urbana Kogalniceanu: https://oar.archi/concursuri/oar/amenajare-urbana-kogalniceanu-cluj-napoca/rezultatele-concursului/ - 2019, Masterplan Sopor: https://oar.archi/concursuri/oar/masterplan-sopor-cluj-napoca/rezultatele-concursului/ - 2019 Noul Consiliu Judetean Cluj: https://oar.archi/concursuri/oar/noul-consiliu-judetean-cluj-cluj-napoca/rezultatele-concursului/ - 2020, Centrul Integrat de Transplant: https://oar.archi/concursuri/oar/centrul-integrat-de-transplant-cluj-napoca/rezultatele-concursului/ - 2021, Spitalul de Copii: https://oar.archi/concursuri/oar/spitalul-de-copii-cluj/rezultatele-concursului/ - 2021, Liceul Nicolae Balcescu: https://oar.archi/concursuri/oar/2021-liceul-nicolae-balcescu-cluj-napoca/rezultatele-concursului/ - 2022, Liceul Lucian Blaga: https://oar.archi/concursuri/oar/liceul-lucian-blaga-cluj-napoca/rezultatele-concursului/ - 2022, Science Campus, Cluj-Napoca: https://oar.archi/concursuri/oar/science-campus-cluj-napoca/rezultatele-concursului/ Puteti vedea aici ce alte concursuri care s-au mai desfasurat prin tara. https://oar.archi/concursuri/oar/ Dar, cele mai multe sunt la Cluj. Spuneam de podetul peste Bahlui facut la Iasi, în 8 ani de mandat, cu o banda pe sens, trotuar de 1,2 metri si fara pista de biciclete, în secolul XXI. Iata si podul terminat anul acesta la Cluj, cu doua benzi pe sens, piste de biciclete, la care si arhitectura a contat. (Si mai este unul asemenea la Timisoara). Comparati, va rog, singuri: https://actualdecluj.ro/incepe-constructia-unui-pod-nou-peste-somes-in-cluj-va-fi-gata-in-2023/ As putea sa va mai raspund la întrebarea de ce Boc va începe metrou la Cluj, un proiect pe care eu îl salut. Va fi un game-changer pentru oras, deci un succes. Si în general, de ce se duc bani mai multi în Ardeal? Raspunsul este simplu. Nu e nici o conspiratie împotriva Moldovei. Cei de acolo, Boc, Bolojan, etc, fac proiecte. Bune si la timp. Ai nostri nu fac. Studiul de fezabilitate pentru metrou si Tren metropolitan la Cluj a fost finantat cu 39,6 (treizecisinouavirgulasase) milioane de lei! Au venit consultanti straini, firme mari, etc. Un studiu similar pentru Iasi a fost platit de primar cu 10,000 de euro si dat unei firme de apartament de prin Nicolina2. De 830 de ori mai putin. Amândoua au fost depuse pe PNRR. Pe bune acum, voi cui i-ati fi dat finantarea? Asa ajungem la motivul numarul doi. 2. Subfinantarea. Cum la Iasi primaria noastra promoveaza doar mediocritatea în arhitectura si urbanism, si se merge pe bunul plac, bineînteles ca finantarea proiectelor este pe masura. Plec de la un exemplu pe care îl cunosc bine, ca sa întelegeti cum se pune problema la Iasi si la Cluj. Chiar în acelasi timp cu licitatia/concursul de solutii de pe SEAP/SICAP pentru amenajarea pietei Palatului Culturii, în primavara anului 2019, la Cluj se organiza concursul pentru noul sediu al Consiliului Judetean Cluj, (de fapt o extindere a sediului actual), tot pe SEAP, dar cu participarea Ordinului Arhitectilor. Am dorit sa particip la ambele concursuri, am facut si drumul la Cluj pentru prezentarea si vizita pe amplasamentul concursului, cum se obisnuieste, pentru a primi explicatii si a ni se raspunde la întrebari, alaturi de toti cei care intentionau sa participe. Pentru concursul de la Cluj, autoritatea contractanta punea la dispozitie tot ce aveai nevoie sa te apuci de treaba: ridicare Topo, studiul Geo, expertiza cladirii existente, planuri si 3D, (atât în AutoCad cat si în Arhicad), fotografii... tot. Prin tema concursului se cerea ca noua cladire sa aiba performata energetica agrementata la standardele internationale. Un studiu pentru asa ceva costa câteva mii de euro. Cineva a întrebat despre asta, iar cei de acolo si-au cerut scuze ca au uitat sa precizeze ca vor plati tot ei pentru acesta si ca vor încarca imediat pe SEAP aceasta informatie. La Iasi primaria nu oferea nimic! Doar o schita, parca, sa stii unde e Palatul. Nici ridicarea Topo, (de cateva zeci de mii de metri patrati), nici Geo, nici studiul peisagistic, nici alte studii pe care le mai cereau ei. Credeti-ma, doar banii pentru proiectare care se ofera în general la Cluj, (unde dau ei acele studii), este mai mare decât ofera primarul Chirica pentru proiecte care nu au niciun studiu. Acestea trebuiau platite de tine la diversi specialisti, si, dupa ce trageai linie, trebuia sa vii cu bani de acasa. Pe lânga faptul ca era nevoie sa astepti ceva timp sa fie facute aceste studii, fara ca tu sa te poti apuca de proiectare, care avea si ea un termen limitat. De aceia, la Iasi nu s-a prezentat nimeni la licitatie! Poate asta se si doreste. (La Cluj a câstigat un proiect superb, abia astept sa-l vad construit.) Linkul cu rezultatul concursului: https://oar.archi/concursuri/oar/noul-consiliu-judetean-cluj-cluj-napoca/rezultatele-concursului/ Alt proiect la care as fi vrut sa particip în Iasi, pentru ca cunosteam foarte bine, în detaliu, cladirea, a fost cel pentru Baia Turceasca - Centru de Arta Contemporana, dar, la fel, finatarea era extrem, extrem de mica, fara a avea la dispozitie macar releveul planurilor cladirii, fara expertiza tehnica, Topo, Geo, abosolut nimic. Toate trebuiau platite de tine. Nu stiu cum s-au descurcat cei care au câstigat licitatia, din câte mi-au spus, au iesit în pierdere. Exact acelasi lucru s-a întâmplat si la Palatul Braunstein. De curând, dupa al treilea esec pentru Parcul Industrial Holboca, al Consiliului Judetean Iasi, vicepresedintele Marius Danga nu intelegea de ce nu se prezinta arhitectii. I-am spus ca banii sunt putini si ca ar trebui sa sparga proiectul si sa faca ei Topo, Geo, etc, si sa ofere ca suport aceste studii celor care vor sa participe la licitatie. 3. Cu cine lucram? Revenind la stadionul si sala polivalenta de la Iasi. Cele 11 stadioane noi care s-au construit în România si înca 5-6 în executie pe urmâtorii patru ani, (niciunul la Iasi), nu au beneficiat neaparat de concursuri. Dar, toate arata de departe mult mai bine decât proiectul în forma de coroana de la Iasi. Unele sunt adevarate bijuterii, apartin timpurilor prezente, au fost proiectate de arhitecti consacrati, cu firme puternice, unele au luat premii de arhitectura, au fost publicate în diverse reviste, site-uri de arhitectura. (Al nostru nu va aparea nicaieri, va asigur!) La noi lucreaza cu firmele ”de casa”, mediocre, care se coboara la nivelul comanditarului care ordona si ce forma sa aiba cladirea. Nimeni nu stie cine e arhitectul stadionului sau salii polivalente de la Iasi. (Cred ca le e si lor rusine pentru prestatia pe care o fac.) Nici chiar la noul terminal, „lada” de la Aeroport, nu se stie cine e arhitectul. Apropo, la Craiova se construieste tot acum o mâdrete de terminal, care este si cu adevarat mai mare decât cel de la Iasi. https://www.gsp.ro/fotbal/liga-1/romania-stadioane-noi-1-miliard-plan-685499.html https://www.ziaruldeiasi.ro/stiri/inca-sase-noi-stadioane-moderne-finantate-din-bani-publici-in-romania-niciunul-la-iasi-niciunul-in-moldova--343457.html Totusi, exista si o exceptie, notabila, de proiect bunisor la Iasi. Este vorba de proiectul facut înca de pe timpul fostului primar, cel pentru amenajarea peisagistica si ambientala a raului Bahlui, (între Podul de Piatra si podul din Tudor) care are cred chiar si proiect tehnic, deci era matur si perfect pe programele din PNRR. Dar a fost ratat (nu stiu sa se fi depus) pentru ca era în contradictie de dubla finantare – adica alegerea unuia însemna anularea celuilalt – cu propunerea inepta de pasarela din Podu Ros. A mai fost organizat un concurs de catre primarie, cu rezultat interesant, cel de la fostul bazar / pasarela Nicolina, dar acolo e teren privat, deci, l-au ratat si pe asta. Asa cum scriu de multi ani si în Ziarul de Iasi, pledez pentru cladiri contemporane la Iasi, organizarea de concursuri internationale sau invitarea unor arhitecti de top. (Asa cum se întâmpla si la Iasi în secolul al XIX-lea si XX, fapt datorita caruia avem astazi cele mai reprezentative cladiri din Iasi.) Aceste cladiri noi, valoroase, apar, cum spuneam, în reviste, cataloage, site-uri prestigioase relevante de arhitectura, punând un oras pe harta culturala a lumii, aducând notorietate acestuia, atragând astfel turistii sa viziteze orasul sa le vada. Nu exista un mijloc mai simplu, mai direct si mai percutant sa-ti faci reclama, decat acesta. Orice am face, nu o sa crestem numarul de turisti la Iasi daca nu le aratam ceva nou, spectaculos, un landmark, altceva decât Palatul gotic (foarte) târziu, Mitropolia si alte câteva. Biserica Trei Ierarhi ar fi adevarata bijuterie a Iasului, dar nu stim, nu vrem sa o punem în valoare într-un ansamblu grandios si s-o promovam ca ”Domul”, ”turnul din Pisa”, etc, al nostru. Acum stiti de ce suntem ratatii tarii.
