Activele CET se afla la un pas de a fi vândute. Curtea de Apel a respins ieri definitiv solicitarea Primariei ca hotarârile Consiliului Local prin care a fost înfiintat CET sa fie anulate. Prin aceasta, patrimoniul CET este batut în cuie, acesta cuprinzând cele doua centrale termoelectrice care alimenteaza Iasul cu agent termic. Acelasi patrimoniu însa este grevat de o datorie imensa, în valoare de peste 700 milioane lei, de gestionarea careia se ocupa lichidatorul Corneliu Mititelu, administratorul judiciar al centralei aflate în faliment. Acesta are astfel mâna libera pentru a scoate la vânzare patrimoniul CET, în vederea acoperirii datoriilor. Primaria ramâne cu reteaua de distributie a agentului termic, dar fara centralele care sa le alimenteze. Prin decizia Curtii de Apel, situatia apartamentelor bransate la sistemul centralizat ramâne în aer. Primaria trebuie fie sa suporte datoriile CET, echivalente cu veniturile proprii pe un an de zile, fie sa accepte desfiintarea termocentralelor. În aceasta ultima varianta, caloriferele din 23.000 de locuinte se vor raci. Totul a început în urma cu 21 de ani În urma cu 21 de ani, guvernul a decis ca centralele termice orasenesti sa treaca în proprietatea si administrarea primariilor respective. Astfel, si Primaria s-a pomenit proprietara si responsabila de sistemul centralizat de termoficare a Iasului. Pentru activitatea de exploatare efectiva a sistemului a fost înfiintata Termoelectrica SA, rebotezata dupa scurt timp CET SA. La noua societate, actionarul unic era Consiliul Local. Printr-o serie de hotarâri adoptate în 2002, CL a adus ca aport la capitalul social al noii firme cele doua centrale termice, cea din Tudor Vladimirescu si cea de la Holboca, cu întreg patrimoniul acestora. Or, conform legii, bunurile constituite ca aport în societate devin proprietatea acesteia. Sistemul de termoficare a fost astfel împartit între doi proprietari. Centralele apartineau CET SA, iar magistralele de distributie si tevile dintre blocuri, Primariei. În urmatorii zece ani, CET a gâfâit tot mai greu, ca mai toate centralele similare din tara. În 2014, a intrat oficial în faliment, de lichidarea societatii urmând sa se ocupe Management Reorganizare Lichidare Iasi SPRL, condusa de Corneliu Mititelu. Aceasta urma sa asigure transformarea activelor CET în bani, pentru îndestularea creditorilor societatii. Vânzarea pe bucati a CET ar fi echivalat însa cu desfiintarea sistemului centralizat de încalzire. Iar vânzarea termocentralei ca activ functional ar fi presupus gasirea unui investitor dispus sa plateasca datoriile de 700 milioane lei si sa garanteze continuarea functionarii sistemului. Ca urmare, Primaria a început un lung razboi de uzura împotriva Management Reorganizare Lichidare Iasi SPRL, pentru a bloca lichidarea CET. Initial, Primaria a sustinut ca cele doua centrale termice ale Iasului nu faceau parte din patrimoniul CET. Aceasta directie de atac a fost închisa de Înalta Curte de Casatie si Justitie care a respins actiunea. A doua încercare a Primariei a fost declararea ca ilegala a însasi înfiintarii CET. Nefiind înfiintata legal, CET nu ar avea astfel drept de proprietate asupra celor doua centrale termice, iar lichidatorul nu ar mai avea ce vinde. Motivul invocat de Primarie a fost faptul ca în patrimoniul CET au fost incluse si bunuri apartinând domeniului public care, prin lege, nu pot fi înstrainate. Pentru a demonstra aceasta, Primaria a atacat în instanta, prin doua procese, actele constitutive ale CET si cele patru hotarâri ale Consiliului Local din 2002 referitoare la înfiintarea societatii. Cele doua procese s-au desfasurat în paralel. Primaria s-a dat de ceasul mortii sa blocheze vânzarea Actele constitutive ale CET au fost considerate însa valabile printr-o hotarâre definitiva a Curtii de Apel Bacau, în 2021. Al doilea proces, referitor la valabilitatea hotarârilor CL a fost si el pierdut de Primarie în octombrie 2020. Actiunea Primariei a fost respinsa ca tardiva. Juristii municipalitatii au reusit totusi sa obtina din partea Curtii de Apel rejudecarea cazului. Procesul a fost reluat în fata Tribunalului, dar fara mai mult succes. Magistratii au respins actiunea Primariei, invocând faptul ca aceasta nu avea dreptul legal de a ataca hotarârile CL. În fond, primarul si CL sunt organe ale aceleiasi autoritati publice. „Nicio dispozitie din cuprinsul Legii nr. 554/2004 (a contenciosului administrativ, n.r.) nu reglementeaza expres dreptul unitatii administrativ-teritoriale, prin autoritatea sa executiva, respectiv primarul, de a ataca în fata instantei de contencios administrativ hotarârile adoptate de autoritatea sa deliberativa, anume consiliul local”, au explicat judecatorii. În plus, reprezentantii Management Reorganizare Lichidare Iasi SPRL au invocat exceptia lipsei de interes a Primariei. Concret, procesele deschise de Primarie nu urmareau apararea vreunui drept, ci doar blocarea vânzarii activelor CET. Erau simple actiuni de sicanare. Daca ar fi câstigat procesul, Primaria nu obtinea în mod concret nimic. Argumentul a fost acceptat de magistratii Tribunalului. Recursul declarat de Primarie a fost solutionat de Curtea de Apel în doar trei termene de judecata. În primul, a luat act de pozitiile celor doua parti. La cel de-al doilea, a dat sperante municipalitatii, admitând recursul acesteia si desfiintând sentinta Tribunalului. A fost însa vorba doar de considerente procedurale. Solutia adoptata luni de magistrati a fost practic aceeasi cu cea adoptata de Tribunal: actiunea Primariei a fost respinsa. Hotarârile CL prin care a fost înfiintata CET si a primit în patrimoniu cele doua termocentrale ale Iasului au ramas valabile. Au existat divergente între judecatori doar cu privire la motivele de respingere a actiunii. Majoritatea completului a considerat valabil argumentul lipsei de interes. Unul dintre magistrati a apreciat ca actiunea Primariei ar fi trebuit respinsa ca neîntemeiata. Primarul Chirica, luat ca din oala Decizia Curtii de Apel îi era necunoscuta ieri primarului Mihai Chirica. În discutia cu redactorul „Ziarului de Iasi”, primarul a precizat ca purtatorul de cuvânt al municipalitatii urmeaza sa dea un raspuns, dupa consultarea cu juristii. Reprezentantul Primariei, Sebastian Buraga, nu a mai putut fi contactat însa ulterior, telefonul sunând în gol. Raspunsul trimis în cele din urma pe mail nu a facut altceva decât sa reia argumentele deja prezentate în instanta de juristii municipalitatii. Niciun comentariu nu a fost facut asupra faptului ca aceste argumente au fost respinse, iar actiunea Primariei a fost respinsa. „Prin motivarea hotarârii pronuntate, ce urmeaza a se comunica, Curtea de Apel va statua asupra naturii juridice a celor trei hotarâri de CL, în sensul ca va stabili daca acestea au avut sau nu ca efect înstrainarea bunurilor din domeniul public al municipiului prin aportarea acestora la capitalul social al CET S.A. sau daca la emiterea lor, CL a actionat doar în calitate de administrator al bunurilor aflate in domeniul public al municipiului Iasi”, se mentioneaza în raspunsul Primariei. Si reprezentantii Management Reorganizare Lichidare Iasi SPRL s-au abtinut de la comentarii pe marginea deciziei Curtii de Apel. Practicianul de insolventa Oana Corneanu, care se ocupa de dosarul CET în cadrul lichidatorului, a precizat ca viitoarele actiuni vor fi stabilite în functie de motivarea hotarârii Curtii de Apel. „În privinta CET mai exista dosare în instanta, care au fost suspendate în asteptarea finalizarii acestui proces. Ele urmeaza sa fie repuse pe rol. Înca nu stim ce se va întâmpla efectiv”, a spus aceasta.
