Sa încerci sa tii în mâna un creier uman care nu a fost conservat în formol este ca si cum ai încerca sa apuci un obiect cu o consistenta gelatinoasa. Cercetatorii au calculat într-un studiu fragilitatea creierului uman si au descoperit ca acesta este, într-adevar, foarte fragil. În timp ce creierii care apar deseori în serialele de televiziune cu specific medical par sa arate destul de solid, „minunatia” dinauntrul craniului nostru este, de fapt, o bucata de tesut care se clatina, desi este o bucata foarte inteligenta. Cu toate acestea, odata îndepartat, schimbarile de temperatura si folosirea agentilor de conservare ajuta la cresterea rigiditatii creierului si îl fac mai… fotogenic, conform IFL Science. Nicholas Bennion, coautor al studiului, a explicat ca „daca iei un creier care nu a fost conservat în niciun fel, rigiditatea sa este extrem de scazuta si se desface foarte usor”. „Si, într-adevar, este probabil mult mai moale decât realizeza cei mai multi oameni”, a adaugat Bennion. Aceasta lipsa de rigiditate înseamna ca miscarile mici determina creierul sa se balanseze, ducând la ceea ce este cunoscut drept „schimbarea creierului în mod tranzitoriu”. Pentru neurochirurgi, care au nevoie de acuratete precisa atunci când fac incizii, tendinta creierului de a a se clatina reprezinta o provocare majora. Bennion si colegii sai si-au propus sa înteleaga mecanismele de deplasare prin calcularea caracteristicilor creierului si ale tesutului înconjurator. Acestia au scanat creierii de la 11 oameni, în timp ce se aflau cu fata în jos si în sus, înainte de a trece imaginile printr-un program de învatare automata. Creierul s-ar putea dezintegra de 10 ori mai usor decât spuma de polistiren Modelul rezultat a dezvaluit ca, de fapt, creierul se deplaseaza relativ putin în interiorul craniului, creierul profund fiind deplasat cu aproximativ un milimetru atunci când capul îsi schimba pozitia. Între timp, suprafata creierului se misca cu doar o jumatate de milimetru, datorita unui „efect de priponire” prin care tesuturile înconjuratoare mentin creierul în pozitie. Autorii studiului au calculat, de asemenea, modulul Bulk al creierului, care masoara rezistenta materialului la presiune. Rezultatele au indicat ca organul poate sa reziste la 148 de kilopascali de presiune. Asta înseamna ca, de fapt, creierul se poate dezintegra de zece ori mai usor decât spuma de polistiren. Pentru a-i ajuta pe cititori sa vizualizeze cât de fragil este organul cu care gândesc, autorii au mai explica ca „rigiditatea sa extrem de scazuta duce la prabusirea sub propria greutate”. Studiul a fost publicat în The Journal of The Royal Sciety Interface.
