Manuela Cristea, 48 ani, Iasi: ”Eu sunt hipertensiva si am mers la medicul meu de familie pentru un control de rutina si pentru reteta recomandata de medicul meu cardiolog. În timpul consultului, dna doctor mi-a spus ca a observat niste tulburari de ritm cardiac, ca am aritmie si mi-a recomandat sa-i spun acest lucru medicului cardiolog. Sincer sa va spun eu nu am simtit niciodata la inima ceva care sa ma îngrijoreze, dar ceea ce mi-a spus medicul m-a speriat. Ma tem sa nu am ceva grav, ma tem sa ma duc si în spital, pentru ca peste tot este Covid”. Prof. Univ. Emerit Dr. Catalina Arsenescu Georgescu (FOTO), medic primar cardiolog: ”Este corect sfatul medicului de familie. Trebuie sa luati legatura cu medicul cardiolog care va îngrijeste si care va cunoaste cel mai bine din acest punct de vedere. Tulburarile de ritm cardiac se produc atunci când centrul care coordoneaza bataile inimii nu functioneaza în mod corespunzator, astfel ca inima bate ori prea rapid, ori prea încet, ori neregulat. Acestea se pot simti de multe ori ca o accelerare a batailor inimii si îmbraca un spectru larg de severitate. Unele aritmii pot provoca simptome suparatoare, care uneori pot chiar sa puna viata în pericol. Cu toate acestea, nu este obligatoriu ca aritmiile sa provoace simptome. Ca si în cazul dumneavoastra, adesea, aritmia este depistata în timpul unei examinari de rutina. Atunci când se fac simtite, simptomele aritmiilor includ: senzatie de tremur în zona toracica, accelerarea batailor inimii (tahicardie), încetinirea batailor inimii (bradicardie), angina pectorala (durere în piept), dispnee (greutate în respiratie), ameteala sau vertij, transpiratie sau scurta pierdere a constientei. Este bine sa mergeti imediat la medic daca aveti în mod repetitiv aceste simptome. De exemplu, fibrilatia ventriculara este un tip de aritmie care poate fi fatala. Aceasta apare când inima bate cu impulsuri electrice rapide si haotice. Din aceasta cauza, camerele de pompare din inima (ventriculele) „tremura” inutil, fara sa pompeze sângele. Fara o pompare eficienta, presiunea sangvina scade vertiginos, întrerupând alimentarea cu sânge a organelor vitale. Exista multi factori care pot provoca aritmie. Pornind de la fumat, consum excesiv de alcool sau cafeina, abuz de substante energizante, stres, anumite medicamente si suplimente alimentare administrate fara prescriptie medicala. De asemenea, patologia glandei tiroide reprezinta o sursa frecventa de aritmii. Ritmul cardiac normal, în repaus, este între 60 si 100 de batai pe minut si vorbim de tahicardie atunci când se constata un ritm cardiac de peste 100 de batai pe minut si de bradicardie, atunci când avem un puls, în repaus, sub 60 de batai pe minut. Pentru a confirma prezenta ritmului cardiac anormal se pot efectua mai multe investigatii, începând cu electrocardiograma (EKG, monitorizarea ambulatorie cu ajutorul unui dispozitiv Holter care înregistreaza în mod continuu ritmul inimii pe o perioada de 24 ore si astfel pot fi detectate diverse tipuri de aritmii. O alta investigatie poate fi testul de efort. Acesta va pune în evidenta tulburarile de ritm cardiac care debuteaza sau se agraveaza în timpul efortului supravegheat. Se poate face si o ecocardiografie, investigatie medicala noninvaziva care ne ofera informatii multiple cu privire la dimensiunile contractiile cardiace, patologie valvulara, pericardica sau tulburari de kinetica segmentara. Evident, în functie de situatie, daca este necesar, se pot face si alte investigatii invazive. Trebuie sa stiti ca nu toate tahicardiile sau bradicardiile înseamna suferinta cardiaca. De exemplu, în timpul practicarii unor exercitii fizice, este normal ca ritmul cardiac sa se accelereze, deoarece inima pompeaza mai mult sânge bogat în oxigen înspre tesuturi. În timpul somnului este obisnuit ritmul bradicardic. Desi se simte adesea ca o pauza între batai, nu este un element de alarmare. Chiar daca ocazional resimtiti o bataie prematura, aceasta nu reprezinta o problema grava de sanatate. Bataile premature sunt cel mai des provocate de stres, exercitii fizice intensive sau consumul de substante stimulante, precum cafeina sau nicotina. Dar, pe de alta parte, anumite aritmii pot creste riscul de a dezvolta afectiuni precum tahicardiomiopatii, insuficienta cardiaca, risc tromboembolitic. Când inima „tremura”, exista riscul de formare de cheaguri de sânge. Daca un cheag se desprinde, acesta se poate deplasa de la inima la creier, provocând astfel un accident vascular cerebral embolic. Anumite medicamente, precum anticoagulantele, pot reduce riscul de AVC embolic. Medicul va stabili daca se impune o medicatie anticoagulanta, în functie de tipul de aritmie de care suferiti si în raport cu comorbiditatile existente. De aceea, pentru ca lucrurile sunt atât de nuantate, sfatul meu este sa tineti legatura cu medicul de familie sau cu medicul cardiolog si sa le împartasiti toate simptomele care va îngrijoreaza, astfel veti primi sfatul si solutia terapeutica adecvata patologiei inimii dvs.”
