Problemele din programa disciplinei „Istoria evreilor. Holocaustul”. Profesorii de istorie care vor preda sunt sfatuiti, în programa publicata în Monitorul Oficial, sa le vorbeasca elevilor despre liderii legionari din surse care contin „puncte de vedere diferite” despre actiunile lor, iar despre criminalii de razboi sa le spuna ca au fost condamnati pentru o „vina colectiva”. Pretextul „vinei colective” si faptul ca procesele au avut loc în primii ani ai comunismului sunt argumente folosite de cei care au încercat sa reabiliteze memoria mai multor criminali de razboi. Cel mai recent este cazul generalului Nicolae Macici, condamnat pentru crimele în masa savârsite la Odesa, în 1941. În 2022, Înalta Curte de Casatie si Justitie a respins cererea de reabilitare a militarului, depusa de fiul sau. Au fost depuse, de-a lungul anilor, cereri de reabilitare pentru Ion Antonescu, Gheorghe Alexianu, Mircea Vulcanescu, Radu Gyr. În cazul „vinei colective”, de fapt, procesele au analizat culpabilitati individuale. În Ordinul ministrului Educatiei privind aprobarea programei scolare pentru disciplina de studiu „Istoria evreilor. Holocaustul” – clasa a XI-a/a XII-a, în capitolul „Continuturi”, se mentioneaza cum ar trebui abordate o parte din temele pe care le vor învata elevii la aceasta disciplina. Astfel, „în ceea ce priveste continutul «Violenta si retorica antisemite în România interbelica: Liga Apararii National Crestina (LANC), Miscarea legionara si Partidul National Crestin», este recomandabil sa se utilizeze surse istorice primare, dar si istoriografia acestor partide politice si a liderilor lor, a doctrinelor si actiunilor desfasurate de acestia în perioada interbelica. Miscarea legionara este recomandabil sa fie prezentata în amploarea si evolutia ei, implicand si activitatea Garzii de Fier, creata în 1930, ca o organizatie fascista din România, care a activat în perioada 1927-1941 sub denumirile «Legiunea Arhanghelului Mihail», «Garda de Fier» si «Partidul Totul pentru Tara». Vezi mai multe detalii pe presshub.ro
