O luna de arest la domiciliu valoreaza 5.000 de euro. Acesta a fost nivelul despagubirilor stabilite de judecatori în cazul fostului primar al orasului Hârlau, judecat sub acuzatii de coruptie, dar absolvit de orice vina dupa câtiva ani. Ramas fara fotoliul de primar si iesit din viata publica a Hârlaului, Constantin Cernescu a câstigat o satisfactie morala în instanta. Constantin Cernescu a fost trimis în judecata 2016 pentru abuz în serviciu, instigare la abuz în serviciu si instigare la fals intelectual. Procurorii DNA Iasi l-au acuzat pe primarul Hârlaului ca beneficiase de mai multe cantitati de lemne de foc, primite de la Ocolul Silvic local, fara documente legale sau mentionându-se ca fiind vândute lemne de o valoare inferioara. Lui Cernescu i s-a reprosat si faptul ca ar fi dispus receptionarea lucrarii de extindere a retelei de apa în satul Pârcovaci, înainte de finalizarea propriu-zisa a acesteia. Paguba suferita de primaria Hârlau a fost stabilita de procurori la valoare de 2.433 lei. În prima instanta, Cernescu a fost condamnat la 2 ani de închisoare, cu suspendarea executarii. În apel însa, el a fost achitat, sentinta fiind definitiva. Ca urmare, în august 2021, fostul primar a dat în judecata statul român, prin Ministerul Finantelor, cerând despagubiri. Cernescu si-a justificat actiunea prin faptul ca retinerea sa de catre procurori si trimiterea sa ulterioara în judecata determinasera încetarea de drept a celui de-al patrulea mandat de primar si blocarea posibilitatii de a mai candida o data. Sigur ca ar fi câstigat si al cincilea mandat, Cernescu a cerut daune materiale de 480.000 lei, echivalentul salariului de primar pe patru ani. La aceasta solicitare, fostul primar a renuntat pe parcursul procesului. Au ramas însa în picioare pretentiile de 50.000 euro, reprezentând daune morale. Acestea erau justificate în esenta prin faptul ca Cernescu fusese retinut timp de 24 de ore si apoi tinut în arest la domiciliu timp de doua luni. Fostul primar a pus în seama stigmatizarii sale publice si stresul, boala de inima, decesul sotiei sale sau neplacerile suferite de copiii sai la locurile de munca. În noiembrie 2022, magistratii Tribunalului au aprobat acordarea unor despagubiri, dar în suma de doar 10.000 de euro. Decizia judecatorilor a fost contestata atât de Cernescu, care a cerut majorarea sumei, cât si de reprezentantii statului, care au cerut respingerea completa a actiunii. Reprezentantii Ministerului Finantelor au aratat ca retinerea sau arestarea unei persoane nu pot fi considerate în sine ilegale. Cernescu fusese pus în arest la domiciliu în baza unor suspiciuni legitime de coruptie, fiind trimis ulterior în judecata. Or, Curtea Europeana a Drepturilor Omului (CEDO) stabilise deja ca o masura preventiva poate sa nu fie urmata de vreun act de inculpare, fara ca prin aceasta ea sa poata fi considerata ilegala. Existenta vreunor prejudicii psihice sau emotionale ar fi trebuit dovedite de Cernescu în baza unor examene medicale de specialitate. Pe parcursul anului trecut, Codul de Procedura Penala a suferit modificari ce au anulat însa o buna parte din argumentatia reprezentantilor statului. Astfel, legea prevede acum ca persoanele împotriva carora au fost dispuse masuri preventive privative de libertate, precum arestul preventiv sau arestul la domiciliu, au dreptul la despagubiri în cazul achitarii. În vechea sa forma, Codul de Procedura cerea demonstrarea caracterul ilegal al masurii. Acum, acest lucru nu mai este necesar. Magistratii Curtii de Apel au considerat inutila si solicitarea de prezentare a unor acte medicale care sa demonstreze suferintele fostului primar. „Este indiscutabil ca privarea de libertate pentru o perioada de timp de doua luni este generatoare de prejudicii fizice si psihice pentru orice persoana; este lesne de înteles starea de stres, frustrarea si deznadejdea pe care le poate încerca persoana aflata în stare de arest, stare care genereaza izolarea de cei apropiati, tensiuni între membrii familiei, în cazul reclamantului adaugându-se stigmatizarea publica atât a sa cât si a celor din familie, dat fiind statutul de persoana publica (primar) într-o comunitate mica precum orasul Hârlau, dar si problemele de sanatate”, au argumentat judecatorii respingerea apelului declarat de Ministerul Finantelor. Magistratii au considerat totusi suma de 10.000 de euro acordata ca daune morale drept „rezonabila si echitabila”, dispunând respingerea si a apelului declarat de Cernescu. Sentinta Curtii de Apel poate fi contestata cu recurs în fata Înaltei Curti de Casatie si Justitie.
