Presedintele Klaus Iohannis a promulgat joi legea pentru modificarea si completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu si a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, în urma punerii în acord cu solicitarile Comisiei Europene. Legea a fost adoptata luni de plenul Camerei Deputatilor, în calitate de for decizional. Plenul Camerei Deputatilor a votat, luni, cu 174 pentru, 81 impotriva, 17 abtineri si doi care nu voteaza, proiectul de lege privind modificarea si completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, dupa punerea lui în acord cu observatiile Curtii Constitutionale si cu observatiile Comisiei Europene. În plen, liderul USR Catalin Drula a declarat ca aceasta lege împotriva careia numai USR va vota este legea mentinerii pensiilor speciale si ca majoritatea si-a batut joc, fiind cea mai sfidatoare forma a proiectului de pâna acum. În replica, liberalul Florin Roman i-a acuzat pe cei de la USR de ipocrizie, iar presedintele interimar al Camerei, Alfred Simonis, a aratat ca, prin aceasta lege vor fi mai putin nesimtite aceste pensii speciale si a atras atentia ca, daca ar fi taiate, ar fi neconstitutional si riscam sa pierdem 2,8 miliarde de euro din PNRR. Comisia pentru munca, familie si protectie sociala, Comisia pentru buget, finante si banci si Comisia pentru constitutionalitate a Camerei Deputatilor supun spre dezbatere si adoptare plenului Camereiau adoptat luni un raportul comun de admitere cu amendamente admise si respinse la legea pentru modificarea si completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu si a legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal. Toate amendamentel USR la proiectul de lege privind pensiile speciale au fost respinse în sedinta de luni comisiilor de specialitate a Camerei Deputatilor. Legea promulgata prevede ca „Judecatorii, procurorii, judecatorii de la Curtea Constitutionala, magistratii-asistenti de la Înalta Curte de Casatie si Justitie si de la Curtea Constitutionala, precum si personalul de specialitate juridica prevazut la art. 221 alin. (1), cu o vechime de cel putin 25 de ani realizata numai în aceste functii, se pot pensiona la împlinirea vârstei de 60 de ani si pot beneficia de o pensie de serviciu în cuantum de 80- din baza de calcul reprezentata de media indemnizatiilor de încadrare brute lunare si a sporurilor avute în ultimele 48 de luni de activitate înainte de data pensionarii. Cuantumul net al pensiei de serviciu nu poate fi mai mare de 100- din venitul net avut în ultima luna de activitate înainte de data pensionarii”, arata amendamentul la raportul favorabil adoptat de comisiile de specialitate ale Camerei. În forma adoptata de Senat, acest articol spunea „ (...) a sporurilor avute din ultimele 48 de luni de activitate înainte de data pensionarii” si nu „a sporurilor avute în ultimele 48 de luni de activitate înainte de data pensionarii”, cum este forma adoptata, luni, de comisiile de specialitate ale Camere. Conform amendamentului Înaltei Curti de Casatie si Justitie asumat de catre grupurile PSD si PNL ale Camerei, „Prin derogare de la prevederile art. 211 alin. (1) din Legea nr. 303/2022 privind statutul judecatorilor si procurorilor, cu modificarile si completarile aduse prin prezenta lege, pentru judecatorul, procurorul, judecatorul de la Curtea Constitutionala, magistratul-asistent de la Înalta Curte de Casatie si Justitie si de la Curtea Constitutionala sau personalul de specialitate juridica prevazut la art. 221 alin. (1) din aceeasi lege, aflat în functie la data intrarii în vigoare a prezentei legi, la calculul vechimii de cel putin 25 de ani se poate lua în considerare, esalonat, în functie de anul pensionarii, si o perioada maxima de 5 ani în care judecatorul, procurorul sau magistratul-asistent ori personalul de specialitate juridica prevazut la art. 221 alin.(1) din aceeasi lege, a îndeplinit functiile de judecator financiar, procuror financiar sau consilier de conturi la sectia jurisdictionala a Curtii de Conturi, avocat, notar, personal de specialitate juridica în fostele arbitraje de stat, grefier cu studii superioare juridice, consilier juridic sau jurisconsult, dupa cum urmeaza: a) în perioada 1 ianuarie 2024 - 31 decembrie 2031, poate fi valorificata o vechime de cel mult 5 ani în aceste functii; b) în perioada 1 ianuarie 2032 - 31 decembrie 2039 poate fi valorificata o vechime de cel mult 4 ani în aceste functii; c) în perioada 1 ianuarie 2040 - 31 decembrie 2047 poate fi valorificata o vechime de cel mult 3 ani în aceste functii; d) în perioada 1 ianuarie 2048 - 31 decembrie 2054 poate fi valorificata o vechime de cel mult 2 ani în aceste functii; e) în perioada 1 ianuarie 2055 - 31 decembrie 2061 poate fi valorificata o vechime de cel mult un an în aceste functii”. De asemenea, „pentru judecatori, procurori, judecatorii de la Curtea Constitutionala, magistratii-asistenti de la Înalta Curte de Casatie si Justitie si de la Curtea Constitutionala si personalul de specialitate juridica prevazut la art.221 alin. (1) din Legea nr.303/2022, care beneficiaza de pensii de serviciu stabilite în baza unor decizii de pensionare emise pâna la data intrarii în vigoare a prezentei legi sau care îndeplinesc conditiile de pensionare pâna la data intrarii în vigoare a prezentei legi, pentru fiecare an care depaseste vechimea de 25 de ani necesara pentru obtinerea pensiei de serviciu, cuantumul net al pensiei de serviciu se majoreaza cu câte 1-”, arata amendamentul Ministerul Finantelor asumat de catre grupurile deputatilor PSD si PNL în raportul de admitere la proiectul de lege. Totodata, „persoanele prevazute la art. 211 alin. (1) din Legea nr. 303/2022, carora le-au fost emise decizii de pensionare pâna la data intrarii în vigoare a prezentei legi se considera ca îndeplinesc conditiile prevazute de lege pentru a beneficia de pensia de serviciu în cuantumul stabilit prin aceste decizii potrivit reglementarilor anterioare intrarii in vigoare a prezentei legi”, conform amendamentului admis la raportul favorabil adoptat de comisiile de specialitate ale Camere. O alta clarificare adusa de Ministerul Justitiei la proiectul de lege si asumata de PSD s PNL prevede ca: „Începând cu data de 1 ianuarie 2024, prin derogare de la prevederile art. 211 alin. (1) din Legea nr.303/2022, cu modificarile si completarile aduse prin prezenta lege, judecatorii, procurorii, judecatorii de la Curtea Constitutionala, magistratii-asistenti de la Înalta Curte de Casatie si Justitie si de la Curtea Constitutionala, precum si personalul de specialitate juridica prevazut la art.221 alin.(1) din aceeasi lege, se pot pensiona si pot beneficia de pensia de serviciu daca îndeplinesc conditia de vechime de minimum 25 de ani realizata numai în aceste functii, precum si conditia de vârsta de cel putin 47 de ani si 4 luni. Aceasta vârsta de pensionare creste cu câte 4 luni în fiecare an calendaristic, pâna la atingerea vârstei de pensionare de 60 de ani prevazute la art. 211 alin (1) din Legea nr. 303/2022, cu modificarile si completarile aduse prin prezenta lege. La calculul acestei vechimi se aplica în mod corespunzator dispozitiile art. II.”. Alte completari ale Înaltei Curti de Casatie si Justitiei si ale Ministerului Justitiei asumate de grupurile deputatilor PSD si PNL prevad urmatoarele: „Art.V. – Prin derogare de la prevederile art. 213 alin. (2) din Legea nr.303/2022, cu modificarile si completarile aduse prin prezenta lege, pentru persoanele care au decizii de pensionare sau îndeplinesc conditiile de pensionare pâna la data de 1 ianuarie 2024, precum si pentru persoanele în functie la data intrarii în vigoare a prezentei legi, pensiile de serviciu, inclusiv pensia de invaliditate si pensia de urmas, se actualizeaza procentual ori de câte ori se majoreaza indemnizatia de încadrare bruta lunara pentru judecatorii sau procurorii în activitate, în conditii identice de functie, vechime si grad profesional. Actualizarea se realizeaza prin aplicarea, asupra cuantumului pensiei, a procentului de majorare a indemnizatiei de încadrare brute lunare pentru judecatorii sau procurorii în activitate, în conditii identice de functie, vechime si grad profesional. Cuantumul net al pensiei de serviciu actualizate nu poate depasi 100- din venitul net, la data actualizarii, al unui judecator sau procuror în activitate, în conditii identice de functie, vechime si grad profesional, cu exceptia pensiilor de serviciu ale persoanelor prevazute la art. III alin. (2) si (3). Data actualizarii, procentul de majorare a indemnizatiei de încadrare brute lunare si, dupa caz, venitul net la data actualizarii al unui judecator sau procuror în activitate, în conditii identice de functie, vechime si grad profesional, se comunica Casei Nationale de Pensii Publice sau casei de pensii teritoriale ori sectoriale competente de catre ordonatorii principali de credite implicati.” Reprezentantii ÎCCJ si ai Ministerul Justitiei motiveaza ca modificarea de mai sunt este necesara „pentru corelare cu art. III alin. (2) si (3) si cu restul proiectului care, în acord cu Decizia nr. 467/2023 a CCR, mentine regimul actual de reglementare pentru deciziile de pensionare eliberate pâna la data intrarii în vigoare a legii, indiferent daca sunt puse în plata sau nu. O alta clarificare adusa de Ministerul Justitiei asumata de grupurile PSD si PNL prevede ca; „Pentru personalul prevazut la art. 3 alin. (2) care se refera la „corpul grefierilor este alcatuit din grefieri cu studii superioare si grefieri cu studii medii”si „art. 31 din Legea nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instantelor judecatoresti si al parchetelor de pe lânga acestea si al personalului care functioneaza în cadrul Institutului National de Expertize Criminalistice, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si pentru tehnicienii criminalisti din cadrul parchetelor, care beneficiaza de pensii de serviciu stabilite în baza unor decizii de pensionare emise pâna la data intrarii în vigoare a prezentei legi sau care îndeplinesc conditiile de pensionare pâna la data intrarii în vigoare a prezentei legi, pentru fiecare an care depaseste, la data intrarii în vigoare a prezentei legi, vechimea de 25 de ani necesara pentru obtinerea pensiei de serviciu, cuantumul net al pensiei de serviciu se majoreaza cu câte 1-”. O alta clarificare adusa de catre Ministerul Finantelor asumata doar de grupul PSD, nu si cel al PNL, de aceasta data, la capitolul care spune cum e determinat impozitul lunar pentru fiecare platitor de venit din pensii introduce sintagma „sau egala cu acesta”, în cazul venitului lunar din pensii care are atât componenta contributiva, cât si componenta necontributiva, din care se deduce plafonul de venit neimpozabil lunar de 2.000 de lei, pentru partea contributiva se aplica dispozitiile lit. a), respectiv o cota de impunere de 10-, iar pentru partea necontributiva care este aplicata progresiv cu cota de impunere de „15-, pentru partea cuprinsa între nivelul câstigului salarial mediu net si nivelul câstigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurarilor sociale de stat sau egala cu acesta”. De asemenea aceeasi singtama „sau egala cu acesta” este introdusa si pentru venitul lunar din pensii care are doar componenta necontributiva, din care se deduce plafonul de venit neimpozabil lunar de 2.000 de lei, se aplica progresiv cu cota de impunere „15-, pentru partea cuprinsa între nivelul câstigului salarial mediu net si nivelul câstigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurarilor sociale de stat sau egala cu acesta”. Astfel acest articol arata acum în raportul de admitere la proiectul de lege privind pensiile speciale emis de catre comisiile de specialitate ale Camerei dupa cum urmeaza. „Impozitul lunar se determina de fiecare platitor de venit din pensii astfel: a) pentru venitul lunar din pensii determinat ca urmare a aplicarii principiului contributivitatii, indiferent de nivelul acestuia, din care se deduce plafonul de venit neimpozabil lunar de 2.000 de lei, se aplica o cota de impunere de 10-; b) pentru venitul lunar din pensii care are atât componenta contributiva, cât si componenta necontributiva, din care se deduce plafonul de venit neimpozabil lunar de 2.000 de lei, pentru partea contributiva se aplica dispozitiile lit. a), respectiv o cota de impunere de 10-, iar pentru partea necontributiva se aplica progresiv urmatoarele cote de impunere: i) 10-, pentru partea mai mica decât nivelul câstigului salarial mediu net sau egala cu acesta; ii) 15-, pentru partea cuprinsa între nivelul câstigului salarial mediu net si nivelul câstigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurarilor sociale de stat sau egala cu acesta; c) pentru venitul lunar din pensii care are doar componenta necontributiva, din care se deduce plafonul de venit neimpozabil lunar de 2.000 de lei, se aplica progresiv urmatoarele cote de impunere: i) 10-, pentru partea mai mica decât nivelul câstigului salarial mediu net sau egala cu acesta; ii) 15-, pentru partea cuprinsa între nivelul câstigului salarial mediu net si nivelul câstigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurarilor sociale de stat sau egala cu acesta; iii) 20-, pentru partea ce depaseste nivelul câstigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurarilor sociale de stat.
