“Justitia nu se face la televizor”, afirmam în timp ce eram Ministru al Justitiei. În general, justitia nu se face prin mass-media, motiv pentru care nu voi face referire la respectiva hotarâre judecatoreasca. Proiectul de lege privind recursul compensatoriu a fost adoptat în perioada Guvernului Ciolos. În procedura parlamentara, am emis punct de vedere, referitor la proiectul de lege, aratând ca nu îl sustinem, pentru ca se îndeparteaza de la proiectul initial. În procedura de examinare a obiectiei de neconstitutionalitate, am emis punct de vedere, prin care am sustinut ca legea este neconstitutionala, iar obiectia trebuie admisa. Ambele puncte de vedere, solicitate de la Ministerul Justitiei, au fost depuse la instanta de fond. Punctual, voi face patru referiri la articolul de presa: 1. În cuprinsul articolului, la care se constituie prezentul drept la replica, se spune ca în articolul publicat de catre Deutsche Welle, “Numele lui Tudorel Toader era mentionat o singura data”. În realitate, prin actiunea introductiva si prin materialele depuse la dosarul cauzei, am aratat faptul ca, în perioada 2018-2022, peste 85 de articole denigratoare au fost scrise la adresa mea, fiind vorba de o campanie de denigrare. Pe de o parte, autorii materialelor publicate au urmarit sa se îndeparteze de initiatorul proiectului de lege, ministrul Raluca Pruna, iar pe de alta parte, exista un interes comun, privind promovarea OUG pentru amnistie si gratiere, fata de care existau asteptari de la putere, dar si de la opozitie! 2. Se mai afirma ca referirea, la numele meu, consta în “legea promovata de fostul ministru al justitiei în guvernarea PSD”. În realitate, multiplele referiri au continuturi diferite, însa în articolul publicat, are urmatorul continut: “Potrivit datelor furnizate de Ministerul Justitiei, 16.200 de detinuti au fost eliberati din închisori în baza Legii nr. 169/2017 privind recursul compensatoriu, lege promovata de fostul ministru al Justitiei Tudorel Toader în guvernarea PSD”. 3. În articolul de presa este preluata afirmatia potrivit careia, „atunci când legea fusese atacata la Curtea Constitutionala, Toader nu comunicase acesteia nici macar un punct de vedere al ministerului, în care sa-si prezinte dezacordul. În alte situatii, ministrul pledase personal la CCR în apararea unor exceptii de neconstitutionalitate. De data aceasta, nu o facuse”. În realitate, prin adresa nr. 2/44292 din data de 7 iunie 2017, de la Ministerul Justitiei, catre Guvern, am transmis, argumentat, punctul de vedere în sensul ca legea este neconstitutionala si ca în forma adoptata de Camera Deputatilor aduce atingere prevederilor constitutionale, argumentând punctual si fara echivoc pozitia Ministerului Justitiei. Punctul de vedere a fost transmis catre Guvern, pentru a fi înaintat instantei de contencios constitutional, deoarece, potrivit procedurii în fata CCR, Guvernului îi sunt solicitate astfel de puncte de vedere. 4. Hotarârea CEDO, care a fost invocata, face referire la politisti, în general, în timp ce articolele defaimatoare, fac referire la Tudorel Toader, în special. Ne vedem în apel! Prof. univ. dr. Tudorel TOADER Rector al UAIC CITESTE SI: „A fost sau nu insultat?” Rectorul Toader pierde prima din cele trei dispute cu presa. Cazul Deutsche Welle
