Istoricul de arta Doina Lemny, care cerceteaza de circa 30 de ani opera si viata lui Constantin Brâncusi, sustine ca circula multe legende despre marele sculptor care îi strica putin imaginea, cum este si cea legata de relatia de dragoste cu Maria Tanase, care în realitate nu a existat. Potrivit Doinei Lemny, povestea relatiei dintre Constantin Brâncusi si Maria Tanase a pornit tot de la un oltean, avocatul si scriitorul Petre Pandrea, care a povestit, ca si cum ar fi fost în atelier, întâlnirea dintre cei doi care ar fi avut loc în 1937, când în realitate artista a fost la Paris în 1939 la Expozitia Universala, la pavilionul României, unde s-au si fotografiat. "Legendele sunt frumoase, dar uneori sunt daunatoare. Brâncusi a cunoscut-o o singura data pe Maria Tanase, în 1939, si este un document la Biblioteca Academiei Române în care el este fotografiat alaturi de Maria Tanase. Maria Tanase a fost în 1939 la Expozitia Universala la pavilionul României, unde s-a dus si ea cum ne ducem si noi la Pavilionul României si s-au fotografiat. Ei, de aici a pornit o întreaga poveste, tot de la un oltean, de la Petre Pandrea, care a interpretat si a scris despre dragostea Mariei Tanase cu Brâncusi de parca ar fi fost în camera. Nu a fost nimic. Eu m-am sfatuit foarte mult cu doi istorici care au publicat biografia Mariei Tanase si mi-au confirmat ca nu a fost nimic. Ei s-au întâlnit o singura data. Petre Pandrea spune ca s-au iubit în atelier la Brâncusi în 1937, la Expozitia Universala de la Paris. Or, Maria Tanase nu a fost în 1937 la Paris. Deci legenda s-a legat din niste povesti spuse asa... Sigur ca ne place sa spunem ca doua staruri s-au iubit", a spus Doina Lemny, luni, la Centrul Brâncusi din Craiova, unde a tinut conferinta "Brâncusi: incursiune în opera si viata artistului", cu ocazia împlinirii a 148 de ani de la nasterea artistului. Ea a sustinut ca în colectia de discuri a lui Brâncusi nu exista discuri Maria Tanase. "Sunt si alte legende pe care încerc nu sa le distrug, dar legendele despre Brâncusi trebuie potolite, pentru ca strica putin imaginea lui Brâncusi", a afirmat Lemny, autoarea cartii "Brâncusi, la chose vraie/Brâncusi, în cautarea lucrului adevarat", care pregateste o biografie a marelui sculptor. Potrivit criticului de arta, Brâncusi a inventat arta moderna preluând o metoda ancestrala a cioplirii directe în material fara modelaj si aceasta i-a dat posibilitatea sa intre în dialog cu materialul, dar l-a si împiedicat sa lucreze foarte repede. "Am publicat lucrarea 'Brâncusi, la chose vraie/Brâncusi în cautarea lucrului adevarat" pentru ca a pornit întotdeauna de la ceea ce este adevarat, de la realitate, pornind de la ceea ce a spus Brâncusi: ca el se leaga de lucrul adevarat, de "chose vraie". (...) Am dorit sa marchez câteva evenimente importante din viata lui Brâncusi. Anul 1907 pentru el e un an determinat. În 1906 a fost remarcat la un salon din Paris de catre Auguste Rodin (...). Brâncusi a stat 4 luni, si nu o luna, în atelier la Rodin ca practician. A inventat arta moderna preluând o metoda ancestrala a cioplirii directe în material fara modelaj si aceasta i-a dat posibilitatea sa intre în dialog cu materialul si împiedicându-l sa lucreze foarte repede. Brâncusi nu i-a întors niciodata spatele lui Rodin, pentru ca Brâncusi nu întorcea spatele nimanui si nici tarii. A avut foarte multe comenzi din tara, dar nu a raspuns la toate nu pentru ca s-a suparat, ci pentru ca pur si simplu nu a avut timp sau nu a avut inspiratie", a spus Doina Lemny. Aceasta a precizat ca lucrarile "Sarutul" si "Cumintenia Pamântului" marcheaza ruptura lui Brâncusi cu Rodin si a prezentat cele trei mari scandaluri în care Brâncusi a fost implicat: cel legat de Mademoiselle Pogany, cu care a participat alaturi de alte cinci opere la o mare expozitie (Armory Show la New York, din 1913, organizata de un grup de artisti americani si francezi) si cu care surprins publicul si presa americana, care a batjocorit opera, fiind "râsul tuturor publicatiilor"; cel din 1920, de la salonul independentilor din Paris, cu opera Printesa X, "care poate fi un bust de femeie, dar si un falus, depinde cum o priveste", motiv pentru care Picasso a chemat prefectul sa îl oblige pe Brâncusi sa scoata opera din Salon, însa Brâncusi a fost sustinut de vreo 70 de personalitati; iar ultimul scandal a fost legat de Pasarea în vazduh, cu care a participat în 1926 la Brummer Gallery, din New York. Doina Lemny a mai vorbit despre mâncarea româneasca pe care marele sculptor o pregatea la Paris, dar si despre muzele sale, delicatetea acestuia fata de femei si relatiile de dragoste. "Brâncusi spunea ca pregateste cine românesti si toata lumea care se ducea spunea "mergem la Brâncusi sa mâncam mâncare româneasca". Singura mâncare româneasca era mamaliga, dar facea o costita de miel pe care turna mujdei de usturoi. Sigur, era mâncare româneasca. Si cu asa-zisa sampanie, un vin spritat. Acestea sunt anecdote care îmbogatesc personajul lui Brâncusi, pentru ca Brâncusi era un mare actor. Ultimul capitol - relatiile lui cu femeile; am scris o carte, "Brâncusi si muzele sale". Este un proiect pe care îl am în minte de multa vreme, dar e foarte greu de realizat pentru ca e foarte sensibil. Am citit foarte mult din perioada aceasta anii 20-30, Lost Generation. El juca rolul de taran român, dar a intrat în mediul acesta de Lost Generation (...) A lasat o corespondenta bogata cu toate femeile care i-au scris, nu a aruncat nimic. A facut un proiect de carte de dragoste cu singura femeie cu care dorea sa se casatoreasca. Brâncusi era un barbat foarte atragator, nu era de o frumusete de Hollywood, dar era de un sarm deosebit, cu niste ochi vioi (...). Am vrut sa reiasa din cartea mea pudoarea lui Brâncusi, secretul lui Brâncusi si delicatetea fata de femei. El a fost adulat de femei, dar nu le-a respins în modul cel mai brutal. În cuvântul muza am integrat aceste doua notiuni: muza inspiratoare si muza protectoare", a mai spus Doina Lemny. Directorul Muzeului de Arta din Craiova, Emilian Stefârta, a afirmat ca are impresia ca se vehiculeaza de ani buni despre Brâncusi o serie de clisee pe principiul ca "o minciuna repetata la nesfârsit sfârseste prin a deveni adevar, principiu afirmat de ideologul regimului nazist, Goebbels si pus în practica în orice demers propagandist si astazi, din pacate". "De aceea este nevoie de un specialist autentic si prin consecinta si impartial care sa aduca în coordonatele corecte viata si opera a celui mai universal dintre români, daca termenul de universal suporta grade de comparatie. Prezenta constanta a doamnei Doina Lemny la manifestarile legate de Zilele Brâncusi ce au loc an de an este absolut salutar. Am speranta ca daca nu astazi, cel putin în viitor câteva din dilemele propagate cu obstinatie sa-si gaseasca clarificarea", a spus Emilian Stefârta. AGERPRES
