Nivelul de trai al europenilor s-a deteriorat în contextul crizei economice postpandemice, amplificata si de problemele cu lanturile de productie si aprovizionare generate de razboiul din Ucraina, inflatia fiind printre cele mai importante preocupari legate de asigurarea unui minim decent de viata. Din cauza scaderea puterii de cumparare, peste o treime dintre europeni decid sa limiteze cheltuielile la asigurarea nevoilor de baza. Chiar si cosul de consum alimentar este redus din cauza cresterii preturilor la marfurile alimentare. Potrivit unui sondaj realizat de Institutul Ipsos pentru Asociatia franceza Secours Populaire, disemiat de AFP, preluat si de Agentia Nationala de Presa Agerpres, trei europeni din zece se confrunta cu probleme financiare în achizitia unor bunuri si servicii de baza, cum ar fi alimentatia zilnica si întretinerea locuintei. Sondajul cu pricina a fost realizat în perioada 7-27 iunie 2023, pe un esantion de 10.000 persoane recrutate pentru interviu din zece tari: Franta, Germania, Grecia, Italia, Marea Britanie (out of UE), Polonia, Portugalia, Serbia, România si Republica Moldova (non-UE). Nivelul de trai al europenilor s-a deteriorat în contextul crizei economice postpandemice, amplificata si de problemele cu lanturile de productie si aprovizionare generate de razboiul din Ucraina, inflatia fiind printre cele mai importante preocupari legate de asigurarea unui minim decent de viata. Din cauza scaderea puterii de cumparare, peste o treime dintre europeni decid sa limiteze cheltuielile la asigurarea nevoilor de baza. Chiar si cosul de consum alimentar este redus din cauza cresterii preturilor la marfurile alimentare. O problema semnalata de 38- dintre respondenti este reducerea numarul zilnic de mese, 39- limiteaza sau renunta la consumul de carne, iar circa 10- apeleaza la ajutorul organizatiilor neguvernamentale de caritate pentru asigurarea hranei zilnice. Precaritatea socioeconomica postpandemica se reflecta nu numai în sondajele care investigheaza perceptiile persoanelor în legatura cu calitatea vietii, ci si în statisticile oficiale. Conform Eurostat, în anul 2022, 95,3 milioane de persoane din UE erau expuse riscului de saracie sau excluziune sociala, ceea ce reprezinta 21,6 - din populatia europeana. Femeile sunt mai afectate de saracie în comparatie cu barbatii. În anul 2022, 22,7- dintre femeile europene se aflau în risc de de saracie sau excluziune sociala fata de 20,4- dintre barbati. Starea de precaritate individuala este amplificata de urmatoarele vulnerabilitati sociale: persoane care provin din gospodarii cu intensitate scazuta a muncii (unul sau ambii parteneri în somaj, cu locuri de munca în timp partial, salarizate precar), femei singure cu copii în întretinere, persoane vârstnice, persoane aflate în somaj de lunga durata (tineri în somaj de peste 6 luni, adulti în somaj mai mult de 12 luni), persoane care au resedinta obisnuita în localitati sarace (orase monoindustriale, localitati rurale îndepartate de polii urbani etc.). Eurostat mai arata ca peste o cincime (22,4 -) din populatia UE care traia în gospodarii cu copii aflati în întretinere era expusa riscului de saracie sau excluziune sociala în 2022. Copiii si tinerii (cu vârste sub 18 ani) sunt mult mai afectati de saracie comparativ cu celelalte segmente de vârsta: 23,7- dintre copiii din UE sunt în risc de saracie fata de 20,2- dintre persoanele vârstnice (65 de ani si peste). România (34,4-), Bulgaria (32,2-) si Grecia (26,3-) sunt tarile cu cele mai multe persoane expuse riscului de saracie sau excluziune sociala, în timp ce Polonia (15,9-), Slovenia (13,3-), Cehia (11,8-) au cele mai putine persoane cu probleme legate de nivelul de trai. Doua tari ex-comuniste (România si Bulgaria) se confrunta cu probleme sociale si economice, în timp ce fostele colege din lagarul comunist prezinta o situatie echilibrata, cel putin din perspectiva indicatorilor statistici pe care îi avem la dispozitie. Un loc de munca nu garanteaza o situatie individuala sau familiala caracterizata de bunastare sociala: 11,1- din totalul persoanelor ocupate din UE sunt afectate de saracie sau excluziune sociala. În privinta persoanelor care nu au un loc de munca situatia poate deveni dramatica: 65,2- dintre persoanele neocupate sunt în starea de precaritate sociala. Sunt persoane salarizate precar, care lucreaza cu timp partial si obtin venituri insuficiente în raport cu un standard decent de trai, persoane care obtin venituri salariale orientate spre salariul minim pe economie (ex: HORECA, Comert) care abia îsi permit achitarea facturilor cu întretinerea locuintei si a hranei destul de modeste (care nu au posibilitatea sa consume proteina animala sau înlocuitori de câteva ori pe saptamâna, alimente proaspete, neprocesate). În anul pandemic 2021, peste 7- din populatia totala a UE si mai mult de o sesime dintre persoanele expuse riscului de saracie nu si-au putut permite o masa cu carne, peste sau un echivalent vegetarian la fiecare doua zile (cf. Eurostat). Totodata, 11,9- din populatia totala a UE s-a confruntat cu privatiuni materiale si sociale si 6,3- cu privatiuni materiale si sociale severe. În 2021, 54,3- dintre persoanele care traiau în gospodarii cu un singur adult cu copii aflati în întretinere în UE nu au putut face fata cheltuielilor financiare neasteptate. În toata perioada 2020-2022, când lumea a stat sub imperativul combaterii infectiei cu COVD-19, România a fost tara europeana cu cele mai multe persoane în stare de deprivare materiala si sociala severa. Acest indicator statistic reuneste o serie de elemente considerate esentiale pentru calitatea vietii: (1) posibilitatea de a plati chiria si/ sau utilitatile legate de locuire; (2) posibilitatea de a pastra locuinta la o temperatura adecvata traiului; (3) posibilitatea de a face fata, cu resurse proprii, unor cheltuieli neasteptate; (4) posibilitatea de a consuma carne, peste sau echivalentul în proteine cel putin o data la doua zile; (5) posibilitatea de a avea o vacanta de o saptamâna departe de casa; (6) detinerea unui autoturism; (7) detinerea unei masini de spalat rufe; (8) detinerea unui TV color; (9) detinerea unui telefon fix sau mobil. Persoanele care nu îsi permit patru dintre cele noua elemente descrise în categoriile mai sus mentionate sunt considerate persoane care sufera de deprivare materiala severa. Persoanele cu vârsta de 65 de ani si peste au înregistrat cea mai scazuta rata de deprivare materiala si sociala severa (5,3-) în comparatie cu persoanele cu vârsta cuprinsa între 18-64 de ani si cu persoanele cu vârsta sub 18 ani (6,3- si, respectiv, 7,5-). Acest model a fost observat pentru sapte state membre ale UE. Cele mai ridicate rate materiale si sociale severe dintre cele trei grupe de vârsta au fost înregistrate pentru persoanele sub 18 ani în Grecia (16,1-) si în România (28,2-). Pâna la declansarea pandemiei din perioada (2020-2022), saracia în România evolua în directia reducerii numarului persoanelor expuse riscului de saracie sau excluziune sociala. De exemplu, în anul 2020, rata riscului de saracie scazuse cu 0,5 puncte procentuale în tara noastra, în timp ce media UE-17 avea o crestere cu 0,4 puncte procentuale comparativ cu anul 2019. Fata de anul 2015, rata riscului de saracie scazuse cu 8,8 puncte procentuale în România, ceea ce înseamna ca tot mai multi cetateni rezidenti scapau din lanturile saraciei. Pandemia, razboiul din Ucraina, inflatia galopanta din anul 2022, povara deficitului bugetar din 2023 care trebuie redus numaidecât prin cresterea unor taxe si impozite, prin reducerea cheltuielilor cu administratia, înghetarea salariilor si multe alte probleme conexe constituie semnele economice ale unui situatii sociale precare. Toate aceste probleme vor complica anul electoral 2024, când democratia româneasca va fi zguduita de valuri de populism cu toate excesele care decurg din acest fenomen tot mai prezent în peisajul politic contemporan. Ciprian Iftimoaei este director adjunct la Directia Judeteana de Statistica Iasi si lector asociat doctor la Facultatea de Filosofie si Stiinte Social-Politice a Universitatii „Al. I. Cuza” din Iasi
