Întrebarea “cash sau card” ar putea deveni istorie în anii urmatori. Guvernul tine mortis ca românii sa foloseasca mai mult cardul la cumparaturi, limitând drastic platile cash începând cu jumatatea acestei luni. Chiar daca în ultimele zile liderii liberali au facut declaratii care arata ca par sa se fi razgândit, la acest moment hotarârea Guvernului este ferma în favoarea limitarii. „Ziarul de Iasi” a discutat pe seama acestui subiect cu economisti si oameni de afaceri din Iasi, care sunt de parere ca bancile vor fi cele mai câstigate de pe urma acestei masuri, în timp ce pentru populatie limitarea volumului platilor în numerar constituie o restrictionare serioasa a libertatii de alegere a mijloacelor de schimb sau plata. În plus, platile cash ofera flexibilitate, mai ales în situatii de urgenta sau locuri fara servicii electronice, de care România nu duce lipsa. Concret, începând cu data de 11 noiembrie se pot face încasari si plati cash între o persoana juridica si o persoana fizica în plafonul zilnic de 5.000 lei catre/de la o persoana. Asta pâna la sfârsitul anului 2024, pentru ca din anul 2025 plafonul va fi si mai mic: de 2.500 de lei. De asemenea, platile cash între firme sunt limitate din aceasta luna la 1.000 de lei/zi. Nici la Metro sau la Selgros nu se mai pot face plati cash care sa treaca de 2.000 de lei/zi, cât este plafonul în magazinele cash&carry. Exista un plafon si pentru tranzactiile între doua persoane fizice, care pot face încasari si plati „cu banii jos” în limita unui plafon de 10.000 de lei/zi. Sumele în numerar aflate în casieria persoanelor juridice nu pot depasi, la sfârsitul fiecarei zile, plafonul de 50.000 lei, în caz contrar se va aplica o amenda de 25- din suma care depaseste plafonul. Masurile au fost incluse în Legea privind reforma fiscala, publicata în Monitorul Oficial pe 27 octombrie. Trei opinii de specialitate „Ziarul de Iasi” a discutat despre limitarea platilor cash cu prof.dr. Costel Istrate, prodecan al Facultatii de Economie si Administrarea Afacerilor (FEAA) din cadrul Universitatii „Alexandru Ioan Cuza” din Iasi, cu prof.dr. Gabriel Mursa, cadru didactic la FEAA Iasi, dar si cu omul de afaceri Tiberiu Stoian, fondatorul companiei iesene Exonia. Prof. dr. Costel Istrate spune ca scaderea la o cincime a majoritatii plafoanelor pentru platile si încasarile în numerar poate fi calificata drept o masura radicala, prin care autoritatile încearca micsorarea dimensiunilor economiei situate în prezent la limita dintre legal si informal. „Intentia principala este de a duce tranzactiile respective prin conturi bancare, astfel încât sa ramâna urma tranzactiilor respective în cel putin doua conturi bancare, cu posibilitatea de a le verifica mult mai usor. În mod sigur, vor aparea costuri suplimentare: comisioanele bancare si ale altor institutii de plata, timpul suplimentar necesar transmiterii banilor la banca, înainte de a face plata catre un furnizor/creditor. Aceste costuri vor fi suportate de firme, îndeosebi de cele mici, precum si de unele persoane fizice”, arata prodecanul FEAA. Acesta mai spune ca firmele se vor adapta, cu riscul de a suporta amenda de 25- din suma care depaseste plafonul, cu un minim de 500 lei. „Va creste, cu siguranta, volumul tranzactiilor în care sa fie implicate cardurile bancare sau de alt tip ori aplicatiile oferite de banci. De asemenea, va creste semnificativ volumul facturilor cu total de plata imediat inferior plafonului maxim, 990 lei de exemplu. Noile plafoane privind platile/încasarile sunt foarte mici si poate ca ar fi fost mai bine daca s-ar fi stabilit, pentru toate aceste situatii, o scadere graduala esalonata pe doi sau trei ani”, explica Istrate. Prof. dr. Gabriel Mursa spune ca guvernul foloseste un mijloc rau pentru a atinge un scop bun, mai precis restrângerea evaziunii fiscale. „Însa România nu detine nici infrastructura, nici cultura necesara trecerii atât de bruste la preponderenta platilor cu cardul sau prin intermediul bancilor. Aproximativ 40- din populatia tarii traieste si activeaza în mediul rural, unde infrastructura bancara si cultura platilor prin mijloace moderne lipsesc în cea mai mare masura. Acolo, noile reguli impuse de guvern oricum vor fi încalcate, din simplul motiv ca activitatile economice nu vor putea fi derulate altfel. În mediul urban, restrictiile îsi vor face efectul propriu-zis, însa ma tem ca vor scufunda o parte si mai mare a economiei în sectorul gri sau negru, pentru ca oamenii nu se vor conforma voluntar si imediat, ci vor opune rezistenta”, este de parere profesorul Gabriel Mursa. Tot el spune ca cel putin o perioada va fi extrem de dificil ca acei oameni care au facut bani negri sa îi poata scoate la suprafata prin plati oficiale sau formale. „Foarte multi nu vor putea justifica provenienta banilor cu care vor efectua plati bancare. De aceea, vor gasi metode sa amâne momentul “albirii” banilor obtinuti din activitati economice informale. Daca regulile vor fi aplicate cu strictete si imediat, vom asista fie la o blocare a multor activitati de pe piata neagra, fie la o intensificare a lor”, anticipeaza Mursa. „Ma tem ca, în ultima instanta, doar bancile vor avea de câstigat de pe urma acestei masuri. Altfel, mi-e greu de înteles motivul pentru care ele nu s-au opus fatis noilor masuri fiscale, care le vizeaza în mod direct. Este posibil ca impozitarea suplimentara a activitatilor lor sa fi fost acceptata cu acest compromis, adica, al trecerii unui numar mai mare de tranzactii prin sistemul bancar, ceea ce pentru ele înseamna venituri mai ridicate, obtinute din comisioane. Deocamdata, nu vad un alt câstigator al acestei masuri”, a completat Mursa. Omul de afaceri Tiberiu Stoian spune ca limitarea platilor cash într-o economie în care nu exista conexiuni la internet pe tot teritoriul, iar digitalizarea a ajuns aproape exclusiv în mediul urban, poate avea un impact negativ semnificativ, pe mai multe paliere. „În primul rând exista riscul excluderii unor segmente de populatie de la tranzactiile electronice, ceea ce ar duce la o diviziune digitala si financiara. Platile cash ofera flexibilitate în tranzactii, în special în situatiile de urgenta sau în locurile unde serviciile electronice nu sunt disponibile. Iar în România cele mai multe locatii sunt în aceasta categorie. Nici impactul asupra afacerilor mici nu este de neglijat. Multe depind de platile cash pentru a-si desfasura activitatea, iar limitarea acestora ar putea duce la dificultati suplimentare pentru aceste firme. Si turismul ar putea fi impactat, prin costurile pentru turisti, iar în ultima perioada pentru migranti, care nu au acces usor la servicii bancare locale si ar putea fi afectati de aceasta masura, ceea ce ar putea reduce veniturile din turism”, considera Tiberiu Stoian.
