Continuam prezentarea punerii în circulatie în cultura româneasca a manuscrisului latinesc original al scrierii cantemiriene Descriptio Moldavie, sarcina asumata de Academia Româna în primii ei ani de functionare. În episodul anterior am reprodus integral titlurile complete ale celor doua tomuri succesive din Operele principelui Demetriu Cantemir, tiparite de Societatea Academica Româna în anul 1872 si, respectiv, 1875. Primul tom continea transcrierea integrala a versiunii manuscrise originale a Descrierii Moldovei, iar cel de‑al doilea, redactat în ortografia etimologizanta curenta în epoca, o traducere noua în limba româna, direct dupa originalul latinesc. Editorul principal, Alexandru Papiu Ilarian, semneaza o ampla si erudita prefata, în care înfatiseaza în mod detaliat momentele cheie ale epopeii postume a celei mai cunoscute opere a lui Dimitrie Cantemir, momente pe care le‑am prezentat si noi în paginile anterioare. Sunt reproduse, în traducere româneasca, inclusiv prefata eruditului Anton Friedrich Büsching, initiatorul celor doua editii germane de la 1769‑1780 (într‑o publicatie de tip almanah) si, respectiv, 1781 (în volum separat), precum si ampla introducere semnata de Gerhard Friedrich Müller, învatatul german de la Sankt Petersburg, care a pastrat manuscrisul cantemirian timp de patru decenii dupa moartea voievodului. Papiu Ilarian ofera cititorilor si informatiile importante despre cele trei tiparituri ale versiunii românesti, cea de la Neamt din 1825 si cele de la Iasi (Negruzzi, 1851 si Boldur‑Latescu, 1868). Traducerea în româna a lui Alexandru Papiu Ilarian, finalizata, dupa îmbolnavirea acestuia de Iosif Hodos, este cursiva si corecta, desi „minata” de ortografia etimologizanta. Ma voi referi la calitatile acestei traduceri într‑un episod viitor, când voi evalua comparativ toate versiunile realizate în timp ale Descrierii Moldovei. Reproduc deocamdata, cu ortografia actuala, partea esentiala a introducerii editorului, unde se relateaza procesul de recuperare a versiunii latinesti originale: „Textul original latin nu era cunoscut pâna astazi publicului literat. În vara anului 1869, prea‑sântia sa parintele episcop Melchisedec facu mai întâiu atenta Societatea Academica Româna ca în biblioteca Academiei de Teologie din Moscua, lavra S. Sergiu, se afla ms. în limba latina al operei lui Cantemir, sub titlul Descriptio Moldaviae. Delegatiunea Societatei Academice, prin adresa sa din 24 sept. 1869, ruga pre ministrul nostru al afacerilor straine ca sa intervina prin guvernul rusesc pentru împrumutarea acestui, precum si a altor manuscripte.// Ministrul, pre lânga adresa sa din 4 aprilie 1870, face cunoscut delegatiunei coprinsul adresei consulelui generale rusesc din Bucuresti ca a primit de la presedintele Academiei de Stiinte în Rusia, doua ms. ale lui Cantemir, cari stau la dispozitiunea delegatiunei în cancelaria onorabilelui consulat. În vara anului 1870 se scoase apoi o copie, cât s‑a putut mai exacta, sub priveghiarea d‑lui profesor Massim si a subscrisului. La 14 iuniu acelasi an, delegatiunea aduse multamita formala consulelui generale din Bucuresti si presidentelui Academiei din Petroburg pentru bunavointa cu care ne împrumutara msanuscritptele cerute. [Nota de subsol: Se poate vedea corespondenta în dosariu, în arhivu Societatei.] Msanuscripttele sunt doua: unul in 4o, cu titlul Demetrii Cantemirii, principis Moldaviae, Descriptio antiqui et hodierni status Moldaviae, descripta ex apographo, quod ejus filius mecum communicavit. Petropoli, 1727. Pre scoarta acestui ms. sta însemnat No. 28, No. 55; apoi: ex Museo Asiatico Academiae imp. scient. Petrop. Are 293 pagine si alte trei pagine scara. Acest ms. este complet, dar are erori, omisiuni, anume cuvintele grecesti sunt omise. Al doilea ms. e în folio. Pre scoarta sta însemnat No. 27, 54; apoi: ex Museo Asiatico Academiae imp. scient. Metropol. Titlul este Demetrii Cantemiri Principis Moldauiae Descriptio Moldauiae. Autographum auctoris pasim în margine. În loc de Descriptio era scris, dar e sters, Historia. Acest ms. are 184 pagine. Începutul lipseste pâna la Caput II. Lipsesc apoi // cele sase capete din urma, se termina adeca m[anuscri]ptul cu Caput XVIII, al carui cap cel din urma cuvânt este accedit. Harta geografica lipseste în aceste m[anuscri]pte. Societatea Academica Româna, sectiunea istorica-arheologica, în sedinta sa din 21 augustu 1871, însarcina pre subscrisul cu publicarea m[anuscri]ptului Descriptio Moldaviae, în textul latin, punând în frunte portretul lui Dem. Cantemir, harta Moldaviei de Cantemir dupa editiunea büschingiana, si o notita asupra m[anuscri]ptului de la Moscua [Nota de subsol: Annal. Societ. Acad., Tom. IV, p. 145.] Conform acestei decisiuni, am onoarea de a presenta Societatei Academice si publicului literat prima editiune a acestei lucrari importante, împreuna si harta dupa Büsching, iar portretul gasesc ca e mai cu cale de a‑l pune în fruntea lucrarei ce cuget a publica mai în urma sub titlul Viata si faptele Cantemirilor. Bucuresti, 10 august 1872, A. Papiu Ilarianu” Aceste doua manuscrise, unul dintre ele cu unele notatii marginale ale lui Cantemir însusi, descrise atât de minutios de Papiu Ilarian, au stat, cu multele lor imperfectiuni, la baza tuturor editiilor si a traducerilor care au urmat, pe care le vom prezenta în foiletoanele viitoare. (Va urma) *Textul de fata reprezinta transcrierea conferintei Scrisoarea Moldovei, Neamt, 1825.Preliminarii la o editie a primei versiuni românesti a Descrierii Moldovei a lui Dimitrie Cantemir, în comparatie cu originalul latinesc si cu versiunea germana princeps, Frankfurt/ Leipzig, 1769 si 1771, sustinuta în cadrul sesiunii comemorative „Dimitrie Cantemir – 350”, sesiune organizata de Biblioteca Centrala Universitara „Mihai Eminescu” din Iasi si de Institutul de Filologie Româna „Alexandru Philippide” din Iasi, la data de 12 iunie 2023. Eugen Munteanu este profesor universitar doctor la Facultatea de Litere, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iasi
