Ucrainenii refugiati care au ales sa ramâna în Iasi încep sa-si caute loc de munca. Oferte exista, dar cele mai mari sanse le au vorbitorii de limba engleza sau româna, care sunt extrem de putini. La Agentia Judeteana pentru Ocuparea Fortelor de Munca (AJOFM), pâna în prezent s-au înscris opt angajatori ce cauta ucraineni, care au o oferta destul de diversificata, în toate domeniile de activitate. Mai exact, sunt 85 locuri de munca vacante destinate cetatenilor ucraineni, de la ajutori de bucatari, bucatari, ospatari, confectionere, la operatori CNC în industrie, analisti si programatori pe domeniul IT sau agenti servicii clienti. „Acum sunt înregistrate 12 persoane de cetatenie ucraineana la noi. 18 si-au gasit deja un loc de munca potrivit pregatirii pe care o au. Vorbim de persoane care s-au angajat ca operator CNC, analist programator, confectioner sau agent servicii client”, a precizat Adrina Sârghie, purtator de cuvânt la AJOFM Iasi. Cât conteaza bariera lingvistica O persoana de cetatenie ucraineana care doreste sa se înregistreze la serviciul public de ocupare a fortei de munca, respectiv AJOFM, trebuie sa prezinte un act de indentitate - fie pasaport, fie carte de identitate din tara natala, fie dovada statutului de refugiat obtinuta de la Directia Generala de Emigrari. La AJOFM, persoana completeaza o declaratie pe propria raspundere, care ulterior va fi înregistrata în baza de date. Exista oferte însa pentru ucraineni si pe site-urile de profil. “Avem cinci locuri de munca vacante destinate cetatenilor ucraineni. Mai exact, doua de hair styling, doua la frizerie si unul la manichiura. Oferim aceasta oportunitate, în primul rând, pentru ca noi gasim forta de munca foarte greu. Sunt foarte multe saloane, concurenta este foarte mare, si nu reusim sa gasim oameni pentru posturile libere. În plus, din ceea ce se stie, lucratorii ucraineni din domeniul serviciilor în care activam sunt si foarte buni profesionisti. Bariera lingvistica în domeniul nostru poate ridica probleme mai ales în saloanele de cartier, unde clientii nu vorbesc engleza, de ucraineana nu mai spun”, a spus Diana C., patron la un slon de hair styling din Nicolina. Purtatorul de cuvânt al AJOFM, Adriana Sârghie, a spus ca pâna acum nu au existat probleme lingvistice la angajare pentru cetatenii ucraineni care si-au depus dosarul. Multi dintre cei care s-au înscris si care au obtinut un loc de munca sunt vorbitori de limba engleza, si putini de româna. Se rezolva si prin cunostinte Daca nu apeleaza la institutiile de stat, la site-uri sau chiar la retele de socializare, ucrainenii norocosi apeleaza la cunostinte. Este si cazul Ludmilei Morosanu, conferentiar la Universitatea Internationala din Odesa, si a carei poveste Ziarul de Iasi a prezentat-o în urma cu câteva zile. Cadrul didactic îsi cauta la momentul respectiv un job în Iasi, Ludmila Morosanu fiind vorbitoare de mai multe limbi straine. „Postul de translator l-am gasit cu ajutorul prietenilor pe care îi am de mult timp în Iasi. Prin ei am aflat ca se cauta un post de translator la Centrul pentru refugiati din Nicolina. Se cauta vorbitor de limba rusa, ucraineana si româna. Salariul este bun. Predau în continuare online si la universitate, dar am ore putine acolo, si mai predau foarte putin româna pentru refugiati; spun putin pentru ca deja exista astfel de cursuri organizate aici. În schimb, la Centrul de refugiati din Nicolina vrem sa organizam cursuri de comunicare în limba româna gratuit pentru refugiati”, a spus Ludmila Morosanu.
