Aceasta situatie, provocata de pandemia cu COVID-19, „trimite omenirea înapoi în 2017“, îsi manifesta îngrijorarea OMS. Tot în aceasta perioada pandemica 40- dintre cei nou îmbolnaviti cu TBC nu au fost diagnosticati. Un nou raport al Organizatiei Mondiale a Sanatatii (OMS) a aratat ca în 2020 s-au produs 1,5 milioane de decese la nivel mondial din cauza tuberculozei, o crestere considerabila fata de 1,4 milioane înregistrate în 2019. Este primul an în care s-a înregistrat o crestere a deceselor cauzate de TBC din 2005 încoace si acest lucru a fost provocat de pandemia cu COVID-19. Un lucru este cert: pentru prima data în 15 ani, numarul de decese cauzate de tuberculoza la nivel mondial a crescut anul trecut din cauza pandemiei COVID-19, a anuntat OMS în acest nou raport. „În ultimii doi ani, pandemia de coronavirus a provocat un impact enorm asupra sanatatii, dar si din punct de vedere social si economic. Si aici ne referim la impactul asupra accesului la serviciile esentiale de tuberculoza, numarul de persoane diagnosticate cu TBC prin sistemele nationale de supraveghere a bolilor, la incidenta si mortalitate“, se arata în raport. „Este adevarat, înainte de pandemie, regiunea geografica în care se afla si România, se afla pe un trend descendent, constatându-se o tendinta de scadere cu 5- a numarului de cazuri de tuberculoza. Din pacate, în cei aproape doi ani de pandemie, 40- dintre cei nou îmbolnaviti nu au fost diagnosticati. O sa ma întrebati cum s-a întâmplat acest lucru. În primul rând, sa ne amintim de teama multor oameni de a veni la spital, în acea perioada. O teama alimentata de surse toxice care au avut mai multa credibilitate în fata oamenilor decât sursele autorizate. Este pacat ca s-a întâmplat acest lucru, pentru ca românii sunt oameni destepti dar, de asemenea, dispusi sa aleaga solutiile simple si comode. Pe de alta parte, simptomele COVID-19 sunt asemanatoare cu cele ale tuberculozei si unii s-au tratat sau au fost tratati pentru virusul pandemic, desi aveau tuberculoza. Alti pacienti, dintre cei neasigurati, au avut un acces limitat la serviciile medicale si au ajuns târziu la medic, când boala era deja într-o faza avansata. Pe de alta parte, medicina primara care, în mod normal, ne sprijina în a gestiona situatia tuberculozei în teritoriu, s-a confruntat, cel putin la începutul pandemiei, cu o situatie destul de greu de controlat. Sa nu uitam ca medicii de familie nu aveau echipamente de protectie pentru a putea desfasura un act medical, siatunci a aparut o dificultate de comunicare între acestia si pacienti“, a explicat dr. Adriana Sorete Arbore (FOTO), medic primar pneumolog, coordonatorul tehnic judetean al Programului National de Prevenire, Supraveghere si Control al Tuberculozei (PNPSCT) Iasi. Din nefericire, în 2020, 1,5 milioane de persoane au murit de TBC, o crestere cu 100.000 de persoane, fata de 1,4 milioane de decese raportate cu un an înainte. Si este pentru prima data din 2005 încoace când s-a înregistrat o crestere a deceselor, de la an la an, la nivel mondial. Potrivit raportului, în 2020 au fost înregistrate 214.000 de decese cauzate de tuberculoza în rândul persoanelor cu HIV (fata de 209.000, în 2019) si 1,3 milioane de decese cauzate de tuberculoza în rândul altor persoane (fata de 1,2 milioane în 2019). Totalul deceselor este de aproximativ 1,5 milioane, o situatie care „trimite omenirea înapoi în anul 2017“, potrivit OMS. Expertii considera ca suma resurselor medicale investite în COVID anul trecut - prin redirectionarea resurselor din alte parti - si întreruperea tratamentului medical în timpul pandemiei sunt motivele care stau în spatele acestei cresteri alarmante. „Acest raport confirma temerile noastre ca întreruperea serviciilor esentiale de sanatate din cauza pandemiei COVID-19 ar putea da înapoi ani de progrese facute împotriva tuberculozei“, a declarat dr. Tedros Adhanom Ghebreyesus, directorul general al OMS, într-un comunicat de presa. „Din fericire pentru zona noastra, pacientii cu tuberculoza au avut acces la tratament si în aceasta perioada pandemica. S-au facut eforturi uriase pentru ca acestia sa continue sa-si ia medicatia. Atunci când nu au venit pacientii, am mers noi la ei, le-am recoltat spute si le-am dat tratament pentru perioade mai mari de timp, tocmai pentru a nu ramâne fara medicamente. La noi, problema dramatica a fost cu cei nediagnosticati la timp, care au ajuns la medicii pneumologi cu leziuni de tuberculoza foarte mari, greu de controlat. Si aceasta situatie nu se va normaliza prea curând. Cel mai probabil, vom simti urmarile îmbolnavirilor cu tuberculoza din aceasta perioada înca 3-5 ani de acum încolo. În viitorul apropiat ne vom confrunta cu mai multe cazuri de tuberculoza, tuberculoza multidrog rezistententa, tuberculoza si HIV“, a precizat dr. Adriana Sorete Arbore. „Aceasta este o veste alarmanta care trebuie sa serveasca drept un apel de trezire la nevoia urgenta de investitii si inovatie pentru a reduce lacunele în diagnosticare, tratament si îngrijire a milioanelor de persoane afectate de aceasta boala straveche, dar prevenibila si tratabila“, a aratat directorul general al OMS. Acesta se refera, de asemenea, la pandemia COVID ca fiind motivul pentru care s-au „inversat ani de progrese globale în combaterea tuberculozei“. „Practic, situatia provocata de pandemie a luat prin surprindere întreaga lume medicala. Din pacate, ca urmare a tehnologiei de la vremea respectiva, s-au pierdut informatii pretioase din perioada gripei spaniole, de acum o suta de ani, care ne-ar fi ajutat în acest context“, a adaugat dr. Sorete. TBC este o infectie foarte grava în care bacteriile ataca plamânii unei persoane si care se pot raspândi în restul corpului. Potrivit raportului, publicat luna aceasta, OMS estimeaza ca 10 milioane de persoane, inclusiv 1,1 milioane de copii, au fost infectate în întreaga lume - 86- din cazuri fiind înregistrate în cele 30 de tari cele mai „împovarate“ de aceasta boala. Aproape toate, adica 98- la suta dintre aceste cazuri au aparut în tarile cu venituri mici sau medii. Printre natiunile cele mai împovarate de TBC se numara India - liderul global al cazurilor de TBC cu aproape trei milioane anual - Indonezia, Nigeria, Pakistan si Africa de Sud. În România, în 2020, au fost înregistrate 7.193 de cazuri de TBC, comparativ cu 11.070 cazuri în 2019. Aceasta înseamna o incidenta de 37,3 la suta de mii de locuitori în 2020, fata de 57,9 la suta de mii de locuitori în 2019. Acest lucru, spun specialistii pneumologi nu înseamna o scadere reala a incidentei, fiind de fapt rezultatul nediagnosticarii la timp a persoanelor care fac boala, acei 40- dintre cei nou îmbolnaviti care ajung târziu la medic. Poate si de aceea, anul 2020 a fost un an dezamagitor în aceasta batalie, oficialii din domeniul sanatatii pierzând teren pe mai multe fronturi. Suma finantarii globale pentru tratamentul diagnosticului de tuberculoza a scazut de la 5,8 miliarde de dolari în 2019 la 5,3 miliarde de dolari în 2020 - ambele cifre depasind cu mult obiectivul de investitii anual de 13 miliarde de dolari stabilit de OMS, mai arata raportul. Investitiile în cercetarea si dezvoltarea tratamentelor pentru medicamente lipsesc, de asemenea, doar 900 de milioane de dolari fiind investiti la nivel global - mai putin de jumatate din obiectivul de 2,2 miliarde de dolari. „Nici în România lucrurile nu au stat mai bine, din punct de vedere al fondurilor alocate de Ministerul Sanatatii pentru bolile infectioase, acestea fiind nesatisfacatoare. Degeaba vorbim despre teste genetice, daca nu se aloca sume care sa acopere kit-urile de laborator si nu investesti în pregatirea celor care sunt implicati în acest proces medical. Cu ajutorul acestor kit-uri se pune în evidenta o anumita structura genetica a pacientului; mai simplu, daca ai gena TB în organism sau nu. Sau putem afla daca persoana respectiva este multidrog rezistenta, si-atunci nu mai pierdem timp cu tratamentele initiale si mergem tintit cu medicatie specifica, în functie de cât de evoluata este boala. Pe de alta parte, aceste kit-uri scutesc si un efort uman considerabil, pentru ca, imaginati-va, doar pe o singura lama personalul medical din Laboratorul de Bacteriologie ar trebui sa verifice 300 de câmpuri. Si nu este usor deloc. Dar kit-urile, pe cât de bune sunt, sunt si costisitoare. Ca sa va faceti o idee, contravaloarea unui asemenea kit este echivalentul a peste 10 alte investigatii. Aceste kituri sunt de un real ajutor, dar nu primim întotdeauna suficienti bani, ca sa le putem achizitiona“, a concluzionat coordonatorul tehnic judetean al Programului National de Prevenire, Supraveghere si Control al Tuberculozei Iasi.
