Mariana Constantin, 38 ani, Iasi: „Tatal meu, în vârsta de 66 de ani, se chinuie cu un BPOC, de peste 10 ani. În ciuda acestui diagnostic, a mai fumat. El spune ca rar dar eu nu stiu cât de adevarat este, pentru ca sta singur. În ultimul timp, se plânge tot mai des de dureri frecvente în piept, oboseste mai repede decât înainte, se învineteste în jurul gurii si a tot slabit. Numai anul acesta a ajuns de trei ori la medicul pneumolog care îl are în evidenta. De fiecare data l-a ajutat sa depaseasca momentul dar acum Spitalul de Pneumoftiziologie este tot mai solicitat de cazurile de Covid-19 si ne va fi tot mai greu sa ne descurcam. Mai ales ca eu lucrez si nu îl pot supraveghea tot timpul. M-ar ajuta foarte mult, daca mi-ati putea recomanda o institutie medicala unde sa poata fi tratati pacienti cu BPOC întro faza mai avansata“. Dr. Mihaela Ivan, medic specialist pneumolog atestat în îngrijiri paliative, Sef de sectie Redhospital Sf. Sava, Iasi ̏: „Bronhopneumopatia obstructiva cronica (BPOC) este o afectiune severa care determina progresiv incapacitatea de a respira, devenind o reala problema de sanatate publica. BPOC este o boala lent evolutiva, iar una din consecintele sale tardive este insuficienta respiratorie cronica obstructiva. Organizatia Mondiala a Sanatatii (OMS) estimeaza ca aceasta boala cauzeaza decesul a peste 2,8 milioane de persoane anual. Statisticile Organizatiei Mondiale a Sanatatii au clasat BPOC pe locul 3 în lume printre toate cauzele de mortalitate în anul 2020. BPOC este o afectiune plurifactoriala, conditionata genetic, constitutional si prin poluare cronica a aerului respirat, ce determina modificari respiratorii cu reversibilitate minima, nesemnificativa si caracterizata de un sindrom inflamator cronic (inflamatie cronica) ca raspuns la factori iritativi cronici din aerul respirat (fumat, factori de mediu profesional sau habitual). Tabagismul, mai cu seama sub forma fumatului de tigarete, reprezinta cel mai important factor de risc pentru BPOC, iar prevalenta aceste boli este ȋn crestere pentru ca fumatul continua sa reprezinte o endemie globala. Din pacate, BPOC este o cauza majoa de dizabilitate, de morbiditate si mortalitate. Pacientii cu BPOC stadiul avansat sunt cei mai susceptibili de a fi internati de 3-4 ori pe an, cu exacerbari acute ale bolii, care sunt costisitoare pentru îngrijirile de sanatate. Principalele semne si simptome întâlnite în BPOC sunt: dispneea de efort (lipsa de aer care este cauza cea mai frecventa de prezentare la medic) si tusea cronica productiva (tuse zilnica care afecteaza bolnavul în majoritatea zilelor unei saptamâni). În tabloul clinic întâlnim si durere toracica si anxietate. Secundar, bolnavii dezvolta un sindrom depresiv, din cauza invalidarii lor progresive fizice, pierderii autonomiei si marginalizarii sociale sau sentimentului de culpa de a fi „povara“ familiei si a societatii. Procesul inflamator cronic bronhpulmonar are un rasunet general, manifestat prin scadere ponderala pȃna la casexie, scaderea masei musculare, cu afectarea cantitativa si calitativa a muschilor respiratori. Din descrierea simptomatologiei manifestata la tatal dumneavoastra, el este un bolnav probabil cu un BPOC în stadiul sever sau foarte sever, care poate beneficia de un serviciu de îngrijire paliativa, unde scopul nostru principal este îmbunatatirea calitatii vietii, promovarea demnitatii umane si confortului, atȃt al pacientilor cȃt si familiilor acestora, influentând în mod pozitiv evolutia afectiunii respiratorii si a complicatiilor ei. Asa cum ati descris starea clinica, tatal dvs are nevoie de sprijin specializat paliativ asigurat de o echipa multidisciplinara formata din medici, asistenti medicali, infirmieri, psihologi, kinetoterapeuti, preot, care vor pune accentul pe asigurarea unei cȃt mai bune calitatii a vietii bolnavului. Aceasta echipa va aplica masuri specifice îngrijirilor paliative prin: medicatie pentru controlul simptomelor (dispneei, tusei si a productiei de expectoratie), psihoterapie, asistenta spirituala (la cerere, în conformitate cu religia/confesiunea pacientului), kinetoterapie (exercitii de crestere a rezistentei musculare, exercitii de crestere a fortei musculare, exercitii de crestere a elasticitatii articulare, exercitii de crestere a stabilitatii si gimnastica respiratorie), meniuri adaptate pentru a combate denutitia (asigurarea suportului nutritional prin cresterea apetitului si a ingestiei alimentare), activitati socio-culturale si terapie ocupationala, cu încurajarea bolnavilor cu BPOC de a ramâne activi! Când începem paliatia la un pacient cu BPOC? Când are: VEMS < 30- (volumul exipirator maxim pe secunda- determinat prin spirometrie care este o explorare functionala respiratorie); istoric de > de 2 exacerbari în ultimele 12 luni; internari frecvente în spital/scurtarea progresiva a intervalului între internari; ameliorare limitata dupa tratament; dependent de oxigenoterapie; comorbiditati severe: insuficienta cardiaca cronica, diabet zaharat; dispnee severa, neremisa cu tratament. Medicii din asistenta medicala primara si secundara, pot contribui prin identificarea pacientilor cu BPOC sever sau foarte sever care ar putea beneficia de paliatie, ȋndrumȃndu-i catre servicii specializate pe acest tip de îngrijire, unde sunt aplicate solutii cu privire la ameliorarea supravietuirii, ameliorarea simptomatologiei, ameliorarea calitatii vietii, sprijin social si spiritual atât pentru pacienti cât si pentru familiile lor. Ȋngrijirea paliativa nu este sinonima cu îngrijirea terminala si ar trebui sa se înteleaga faptul ca abordarea îngrijirilor paliative se concentreaza pe gestionarea simptomelor, întretinerea unei calitati rezonabile a vietii, o buna comunicare (pacienti, membrii familiei si medici), maximizarea activitatii fizice pentru a mentine independenta, sprijin emotional, spiritual si psiho-social pentru pacienti si familiile lor. La finalul raspunsului meu, vreau sa mai adaug ca în îngrijirile paliative asigurate de serviciile noastre, pe lânga stiinta medicala si resurse multiple, echipa multidisciplinara intevine empatic si cu caldura pentru a oferi pacientilor si famililor lor posibilitatea de a parcurge boala cu demnitate si siguranta“.
