Folosirea incorecta a antibioticelor alimenteaza rezistenta antimicrobiana, aceasta fiind a treia cauza de deces la nivel mondial. Numai în 2019, s-au înregistrat aproape 5 milioane de decese la nivel global care au fost asociate cu rezistenta la antibiotice, din care 1,3 milioane de decese au fost atribuite direct acesteia. Studiul Sore Throat & Antibiotic Resistance (STAR), initiat de Parteneriatul Global pentru Infectii Respiratorii (GRIP) cu sprijinul Reckitt, realizat în mai 2022 a scos la iveala ca 63- dintre adultii chestionati sunt îngrijorati de rezistenta la antibiotice. Antibioticele reprezinta una dintre cele mai mari descoperiri ale ultimului secol, care a dus la progres medical si care au salvat sute de milioane de vieti. Însa folosirea neadecvata a acestor medicamente a dus la cresterea alarmanta a rezistentei la antibiotice. Niciun nou antibiotic nu a fost descoperit în ultimii ani, iar expertii la nivel mondial atrag atentia ca, fara actiuni constante de constientizare a consumului responsabil de antibiotice, pâna în anul 2050, infectiile rezistente la antibiotice ar putea provoca 10 milioane de decese pe an, ceea ce înseamna ca la fiecare trei secunde vom pierde un om, arata datele Organizatiei Mondiale a Sanatatii. ”Datele prezentate de OMS sunt, din pacate, reale pentru ca nu toata lumea întelege ca antibioticele nu reprezinta un panaceu universal. Ca daca nu sunt administrate atunci când trebuie si cum trebuie, fac mai mult rau, decât bine. Nu poti sa dai antibiotic în tratamentul unei infectii virale, de exemplu. Sau dai doar atunci când aceasta se suprainfecteaza bacterian. De aceea, este foarte important sa punem un diagnostic de certitudine si sa dam antibiotic, atunci când avem infectii bacteriene, antivirale atunci când pacientul este infectat cu virusi - cum este gripa, de exemplu -, si cu antifungice, atunci când vorbim de infectie cu fungi”, a explicat Sef lucrari Dr. Florin Rosu, managerul Spitalului de Boli Infectioase ”Sf. Parascheva”. Pentru a sprijini administrarea antibioticelor la nivel local, national si global si pentru a reduce rezistenta la agentii antimicrobieni, OMS a stabilit, în anul 2017, trei categorii de recomandare a antibioticelor. La categoria antibioticelor accesibile, OMS a realizat o lista cu antibioticele care au reprezentat prima sau a doua alegere, disponibile pe scara larga, accesibile si de calitate garantata. Sub supraveghere au fost listate clasele de antibiotice care prezinta un potential mai mare de rezistenta, recomandate ca tratament de prima sau a doua alegere numai pentru indicatii specifice, limitate. A treia categorie de recomandare o reprezinta antibioticele de rezerva, optiuni de „ultima instanta”, pentru care se recomanda utilizare individualizata pentru contexte si pacienti cu specificitate mare, atunci când toate alternativele au esuat. Potrivit medicilor infectionisti, tratamentul antibiotic, indiferent de etiologie trebuie sa respecte câteva principii generale precum: • Antibiograma reprezinta standardul de aur în alegerea antibioticului. • Tratamentul antibiotic se instituie când infectia bacteriana este sustinuta de argumentele clinico-biologice sau constituie o urgenta pentru prognosticul bolnavului. • Antibioticoterapia „de acoperire; de rutina; de teama” creste riscul dezvoltarii rezistentei antimicrobiene. • Prescriere empirica, dar inteligenta. Se alege antibioticul cu activitate comparabila, care patrunde si realizeaza concentratii active la locul infectiei, are toxicitate redusa si afecteaza cel mai putin flora bacteriana intestinala. • Prescriere adecvata ca doza, ritm, durata, cale de administrare. • Adaptarea prescrierii la vârsta si eventualele comorbiditati ale pacientului. • Adaptarea prescrieri în sarcina. • Tratamentul antibiotic se evalueaza dupa 3-5 zile de la instituire. • Recomandari conforme cu unele elemente de farmacocinetica, farmacodinamie sau biodisponibilitate pot modifica rezultatul terapeutic. Ex: – alimentele influenteaza negativ absorbtia (ampicilina administrata pe stomacul ”plin” îi scade absorbtia cu 30-). • Bauturile acide, vinul - influenteaza stabilitatea unor medicamente instabile la pH acid (ampicilina, oxacilina). Din pacate, înca sunt multi români care folosesc antibiotice pentru simple raceli sau dureri în gât si nu au încredere ca pot scapa de simptomele racelii sau gripei fara antibiotice. ”De aceea, este responsabilitatea medicului sa raspunda tuturor întrebarilor pacientului si sa îi clarifice diagnosticul si tratamentul instituit. Mai mult, trebuie sa îi explice de ce nu trebuie sa ia antibiotic, daca acesta este nedumerit ca nu i s-a recomandat. Pacientul trebuie sa înteleaga ca în infectiile virale simple si fungice, antibioticele nu numai ca nu îi ajuta cu nimic, din contra pot sa apara probleme hepatice sau renale. Tocmai de aceea, este bine ca medicul si pacientul sa formeze o echipa bazata pe complianta dar, mai ales, pe încredere”, a conchis Dr. Florin Rosu.
