Medicamentele pentru pierderea în greutate afecteaza creierul în moduri care îi ajuta pe cercetatori sa înteleaga modul în care organismul îsi regleaza greutatea. Ozempic si alte medicamente similare transforma modul în care lumea întelege obezitatea. Nu este vorba atât de mult de vointa, cât este vorba de biologie, arata un articol publicat în The Wall Street Journal. Succesul noii clase puternice de medicamente pentru diabet si pierdere în greutate arata cât de importanta este chimia în determinarea greutatii unei persoane. Creierul este chimistul principal al organismului, reglând apetitul si facând dificila pentru multi oameni pierderea si mentinerea kilogramelor. Creierul determina cât de multa grasime vrea sa aiba oamenii, potrivit unor ani de cercetari, care sunt sustinute acum de noile medicamente. Cantitatea este ca o setare pe un cadran sau ceea ce multi cercetatori numesc un "punct de referinta" sau "masa de grasime aparata". Creierul mentine setarea cadranului sau punctul de setare prin reglarea cantitatii de grasime pe care o persoana o manânca. Ozempic, medicamentul sau omolog Wegovy si un alt medicament, Mounjaro, actioneaza pur si simplu asupra reglajului cadranului scazând punctul de setare, de fapt actionând asupra creierului pentru a reduce foamea si a face ca o persoana sa se simta satula mai devreme, arata unii cercetatori în domeniul obezitatii. Noul punct de setare dureaza atât timp cât pacientul ia medicamentul, spun acestia. Pacientii care mâncau mult înainte de a începe sa ia unul dintre medicamente se simt mai putin flamânzi si se satura mai repede - uneori dupa o felie de pizza, pe când înainte mâncau o pizza întreaga. "PACIENTII AU DREPTATE: NU ESTE VINA LOR" "Nu este vorba de vointa sau de alegere personala", spune dr. Florencia Halperin, endocrinolog si director medical la Form, o clinica medicala virtuala pentru pierdere în greutate. "Este vorba despre creierul tau care conduce comportamentele", arata ea. Medicamentele si cunostintele despre biologie au ajuns într-un punct precar în lupta pierduta împotriva obezitatii. Desi americanii cheltuiesc miliarde de dolari pe an pentru a pierde kilograme, tot mai multi sunt supraponderali. Aproape 42- dintre adultii americani sunt obezi, potrivit celor mai recente statistici guvernamentale, în crestere de la 31- în 1999. La fel si unul din cinci copii. Persoanele cu obezitate sunt mai predispuse sa dezvolte boli de inima, accidente vasculare cerebrale si diabet. Tratarea acestora genereaza costuri anuale de peste 170 de miliarde de dolari. S-a demonstrat ca Wegovy reduce riscul cardiovascular, iar Mounjaro este în curs de studiere pentru beneficii suplimentare pentru sanatate. Noile medicamente au pus pe butuci unele ipoteze de lunga durata privind greutatea si sanatatea. "Ceea ce au dovedit aceste medicamente este ca pacientii au dreptate: nu este vina lor", a declarat dr. Louis Aronne, specialist în tratamentul obezitatii si profesor de cercetare metabolica la Weill Cornell Medical College. El si multi alti specialisti care studiaza obezitatea sau prescriu noile medicamente au consiliat sau au realizat studii pentru companiile care le produc. UN CAZ CONCRET. CE SE ÎNTÂMPLA CÂND PIERZI 50 DE KG Jon Weisman avea 136 de kilograme, era prediabetic si prezenta risc de boli de inima atunci când a cautat ajutor pentru a pierde în greutate, în 2020. Barbatul de 46 de ani, care lucreaza în domeniul bancar ipotecar si imobiliar în Boston, încercase sa se retina de la mâncare, dar întotdeauna apoi se simtea si mai înfometat. "Nu sunt conectat pentru 2.000 de calorii pe zi. Sunt probabil conectat pentru 4.000", spune el. A revenit la un medicament pentru pierderea în greutate din generatia anterioara, Saxenda, pe care îl mai încercase înainte. A pierdut aproximativ 30 de kilograme, dar apoi a atins un platou. În septembrie 2021 a fost consultat de dr. Halperin, care i-a prescris Wegovy. Foamea i-a disparut rapid. Nu a mai poftit la inele de ceapa, macaroane cu brânza si alte alimente grele pe care le înfulecase cândva la cine maraton cu prietenii, preferând acum verdeturi si proteine. A ajuns la greutatea dorita de 81 de kilograme în urma cu câteva luni si continua sa ia medicamentul, pe care uneori trebuie sa-l caute la câteva farmacii pentru a-l gasi. "Acesta este un lucru pe care va trebui sa îl tratez pentru tot restul vietii mele", a spus el. A renuntat la cele doua medicamente pentru tensiunea arteriala pe care le lua, a trecut la o doza mica de medicament pentru scaderea colesterolului si nu mai este prediabetic. Acum manânca un pic mai mult, pentru a se mentine mai degraba decât pentru a pierde în greutate. EPIDEMIA DE OBEZITATE, UN PRODUS AL UNOR FORTE Epidemia de obezitate este un produs al unor forte, vechi si noi, care s-au ciocnit în oameni ca Weisman: biologia umana modelata de-a lungul mileniilor de lupta pentru a gasi hrana, vietile de acum care sunt în mare parte traite stând jos si abundenta de alimente ieftine si procesate. Chipsurile de cartofi, bauturile carbogazoase si alte alimente procesate ieftine sunt un mare vinovat, deoarece sunt bogate în calorii, zahar, sare si grasimi, si este greu de renuntat la ele, sugereaza studiile. Persoane care au locuit timp de o luna într-o unitate de cercetare de la Institutul National al Sanatatii au mâncat mai mult si s-au îngrasat cu o dieta cu carne si brânzeturi procesate, tater tots (un fel de chiftelute de cartofi) si alte alimente procesate, comparativ cu perioada când au avut o dieta cu legume, cereale integrale, peste si alte alimente neprocesate, potrivit unui studiu din 2019. Pentru unele persoane, alimentele bogate în calorii sunt deosebit de problematice. Cel putin 1.500 de gene sunt legate de greutate. Unele persoane sunt predispuse genetic sa ia în greutate, în functie de combinatiile de variante din aceste gene, a declarat Ruth Loos, profesor axat pe genetica obezitatii la Centrul de cercetare metabolica al Fundatiei Novo Nordisk de la Universitatea din Copenhaga si la Scoala de Medicina Icahn de la Mount Sinai. Aceste gene actioneaza adesea în creier. Partile primitive ale creierului care controleaza respiratia, bataile inimii si alte functii esentiale colaboreaza cu hormonii si cu sistemul nervos central pentru a determina cât de multa grasime doreste organismul sa aiba si pentru a o mentine la punctul stabilit. Sistemul a fost modelat de mii de ani în care oamenii au cautat hrana pentru a supravietui. Creierul trimite semnale de foame atunci când o persoana are nevoie de combustibil pentru a ajunge sau a-si mentine punctul de referinta si semnaleaza un sentiment de satietate atunci când îl atinge sau îl depaseste. Acesta este motivul pentru care persoanele care pierd în greutate luptând împotriva unei boli sunt înfometate dupa ce se recupereaza sau de ce oamenii se simt rau atunci când manânca prea mult. Este, de asemenea, motivul pentru care oamenii tind sa recupereze greutatea chiar si dupa ce au încearcat sa o piarda, potrivit cercetarilor. PUNCTUL DE SETARE Punctul de setare nu este stabilit. Acesta se schimba în mod natural pe parcursul vietii unei persoane. Bebelusii pierd grasime corporala. Femeile se îngrasa în timpul sarcinii si menopauzei. Se pot face schimbari mici, cu o persoana care câstiga sau pierde câteva kilograme. La o persoana cu obezitate, însa, sistemul de setare s-a dereglat, arata dr. Lee Kaplan, director al Institutului pentru obezitate si metabolism din Boston. Cadranul grasimii corporale se muta la un nou punct de setare, mai mare. Obezitatea provoaca supraalimentarea, si nu invers, sustine Kaplan. Noile medicamente se bazeaza pe un hormon numit peptida asemanatoare glucagonului 1 sau GLP-1, secretat în primul rând în mucoasa intestinului ca raspuns la mâncare, dar si în creier. Producatorii de medicamente au fost initial interesati de GLP-1 deoarece joaca un rol important în reglarea glicemiei. Primele medicamente care se adreseaza GLP-1 au fost aprobate pentru tratarea diabetului în 2005. Wegovy este singurul medicament GLP-1 aprobat de Food and Drug Administration ca tratament împotriva obezitatii, în timp ce Ozempic, cu o doza mai mica a aceluiasi ingredient activ, semaglutida, este aprobat pentru diabet. Se asteapta ca FDA sa aprobe în curând Mounjaro pentru pierderea în greutate. Mounjaro, deja autorizat pentru tratarea diabetului de tip 2, imita actiunea unui hormon numit GIP, în plus fata de GLP-1. "O CUTIE NEAGRA" Aceste medicamente scad în esenta punctul de setare prin activarea receptorilor GLP-1 din hipotalamus si trunchiul cerebral care regleaza greutatea si apetitul, a explicat Randy Seeley, profesor de chirurgie si director al Centrului de Cercetare a Nutritiei si Obezitatii de la Universitatea din Michigan. De asemenea, medicamentele ajung indirect la neuronii din parti ale creierului implicate în senzatiile de recompensa si în controlul impulsurilor. "Suntem într-o cautare constanta pentru a identifica neuronii cei mai critici care raspund la aceste medicamente", a spus el. Odata ce un pacient atinge un nou punct de referinta, o parte din apetit revine - nu se mai simt supraalimentati - dar medicamentele îi mentin la noul nivel, a spus Seeley. Daca un pacient înceteaza sa mai ia medicamentele, noul punct de referinta nu se mai mentine, motiv pentru care oamenii recupereaza greutatea, a aratat el. Conceptul de punct de setare este greu de demonstrat definitiv, spun unii cercetatori. Producatorii medicamentelor, Novo Nordisk si Eli Lilly, spun ca medicamentele lor reduc foamea si cresc satietatea cât timp sunt administrate pacientilor. Cercetatorii vor sa afle acum ce anume face ca punctul de setare sa creasca foarte mult la unele persoane, ducând la obezitate, spune Kaplan: "Pentru moment, este o cutie neagra", recunoaste el.
