Consiliul Judetean ar putea fi pus în situatia absurda de a mai plati o data, cel putin partial, spitalul mobil de la Letcani. Asociatia de dezvoltare intercomunitara Euronest a pierdut procesul prin care contesta rezultatele controlului facut de Camera de Conturi în iulie 2020. La acea data, inspectorii financiari au aplicat o amenda de 60.000 lei si au stabilit un prejudiciu cert de 64,9 milioane lei, reprezentând întreaga valoare a contractului. Decizia Tribunalului nu este înca definitiva. Dar, daca sentinta va fi confirmata si de instanta superioara, spitalul mobil va deveni un adevarat bolovan legat de gâtul autoritatilor judetene, dar si de bugetul judetului Iasi. Cum ar putea evolua lucrurile în aceasta extrem de complicata speta? Achizitionarea spitalului mobil de la Letcani a fost initiata de Consiliul Judetean în primavara anului 2020, în contextul pandemiei de coronavirus, noua unitate medicala urmând sa asigure 250 de paturi suplimentare, dintre care 100 pentru terapie intensiva. Fondurile necesare achizitiei au fost asigurate în comun de CJ si autoritatile similare din judetul Neamt. Livrarea componentelor spitalului a fost facuta cu întârziere, unitatea fiind inaugurata abia în septembrie. Punerea efectiva în functiune a întârziat si ea foarte mult, spitalul fiind în cele din urma folosit doar o scurta perioada de timp. În iulie 2020, un control al Camerei de Conturi identifica mai multe probleme legate de achizitionarea spitalului de catre Euronest, cu banii CJ Iasi si Neamt. Caietul de sarcini nu ar fi cuprins caracteristicile tehnice necesare pentru a prezenta exact cerintele CJ, ceea ce ar fi permis o evaluare subiectiva. De asemenea, evaluarea ofertelor a fost facuta defectuos, unele oferte fiind respinse pentru neconformitati pe care le avea însa si oferta câstigatoare. S-au facut plati partiale fara respectarea clauzei contractuale de baza, respectiv punerea în functiune a spitalului. Inspectorii au reprosat si faptul ca atributiile fiecarui membru al comisiei de evaluare a ofertelor nu au fost stabilite detaliat, astfel încât devenea imposibila eventuala tragere la raspundere a cuiva. Amenda stabilita de inspectorii Camerei de Conturi a fost contestata de Euronest în fata Judecatoriei, la sfârsitul lunii iulie 2020. Pentru înregistrarea cererii, trebuia platita o taxa de timbru de 20 de lei, care însa nu a fost initial achitata. Ea a fost platita abia în octombrie 2020, dar la dosar nu a fost depusa si calitatea de reprezentat al Euronest a semnatarului cererii de chemare în judecata. Ca urmare, cererea a fost anulata de magistrati. În februarie anul trecut, Euronest a facut o noua cerere de anulare a procesului-verbal de amenda. Si aceasta a fost respinsa de judecatori, ca tardiva. În cele din urma, amenda de 60.000 lei a fost achitata de Euronest, în 12 rate, ultima fiind platita în februarie acest an. Miza, mult mai mare Principala miza era însa reprezentata de prejudiciul de 64,9 milioane lei stabilit de inspectorii Camerei de Conturi prin raportul de control. Euronest a atacat si acest act, în iunie anul trecut, cerând anularea sa partiala. Reprezentantii Asociatiei au invocat în primul rând faptul ca legislatia referitoare la auditul intern si controlul financiar preventiv, pe care se baza controlul, nu ar fi aplicabila acestui tip de persoana juridica. Achizitia ar fi fost facuta corect, obtinându-se chiar un pret mult mai bun decât estimarea initiala de 88 milioane lei, bazata pe achizitiile similare facute în alte tari europene. Toata documentatia referitoare la licitatie a fost publicata pe site-ul Euronest, desi legea impunea doar publicarea invitatiei la negociere, fara alte detalii. Ei au cerut si luarea în considerare a contextului din primavara anului 2020, când cererea de echipamente medicale era mult mai mare decât oferta. Caietul de sarcini nu prezenta caracteristici tehnice detaliate pentru fiecare echipament cerut tocmai pentru a nu restrânge competitia. „Daca un ofertant ar fi putut furniza aprox. 75-, sa spunem, din repere conform specificatiilor tehnice, dar nu le-ar fi putut livra pe celelalte, s-ar fi aflat în situatia de a nu putea transmite oferta”, au explicat oficialii Euronest. Acestia au respins acuzatia Camerei de Conturi ca oferta câstigatoare ar fi prezentat aceleasi neconformitati cu alte doua oferte care fusesera respinse, precizând ca neconformitatile erau clarificate în propunerea tehnica pe care SDI Global LLC o depusese, iar concurentii, nu. Întârzierile în livrarea componentelor spitalului, instalarea lor si darea în folosinta ar fi fost cauzate de situatia interna din Turcia, tara de provenienta a ofertantului câstigator. Starea de urgenta si situatia pandemica ar fi împiedicat temporar livrarile. Argumentele prezentate de Euronest au fost respinse pe rând de magistratii Tribunalului. Acestia au remarcat ca, atâta vreme cât Euronest este o asociatie publica, având ca membri mai multe consilii judetene din zona Moldovei, este finantata din bani publici si cheltuieste deci bani publici, legislatia specifica îi este aplicabila ca oricarei alte institutii publice. Judecatorii au constatat si neclaritati existente în caietul de sarcini. De exemplu, într-o anexa a acestuia se solicitau 150 de corturi/containere, iar din alta reiesea un necesar de 184 de corturi sau containere. Ei au reprosat si faptul ca nu au fost solicitate clarificari de la ofertantii descalificati, tocmai pentru a permite depunerea mai multor oferte si deci, o concurenta mai larga. Apoi, restrictiile impuse în contextul pandemiei în Turcia nu se aplicau decât turistilor. „Extrasele anunturilor de pe site-ul Ministerului Afacerilor Externe din România care atentionau cetatenii români care intentionau sa se deplaseze în Turcia ca acest fapt era imposibil se refereau la persoanele fizice din România care intentionau sa se deplaseze în Turcia în scop turiristic, iar pe de alta parte, transporturile comerciale nu au fost întrerupte în toata aceasta perioada”, au precizat magistratii. De altfel, prelungirile succesive ale termenelor de livrare nu au fost justificate cu documente clare pentru fiecare prelungire în parte. Judecatorii nu au acceptat „contextul pandemic” ca justificare generala pentru toate întârzierile. Magistratii au apreciat ca o buna parte dintre deficientele constatate în raportul Camerei de Conturi au fost remediate ulterior de Euronest, ceea ce însemna ca asociatia si le-a însusit si a acceptat ca gresise. Însasi plata amenzii a fost considerata o dovada în acest sens. „Asadar, existenta faptelor contraventionale si a vinovatiei reclamantei sunt constatate definitiv. Tribunalul constata ca actiunea reclamantei nu este fondata, motiv pentru care o va respinge în consecinta”, au conchis magistratii. Ce spun sefii CJ Sentinta Tribunalului poate fi atacata în fata Curtii de Apel. Daca însa si aceasta instanta va considera ca raportul de control al Camerei de Conturi este valabil, urmeaza sa fie pusa problema recuperarii prejudiciului. „Deocamdata, este greu de spus care ar fi consecintele. Vom face si noi propria analiza. La prima vedere, câta vreme un raport de control stabileste ca lucrurile nu au fost 100- în regula, acest lucru ne va crea probleme la o eventuala rambursare a cheltuielilor facute cu achizitionarea spitalului”, a apreciat vicepresedintele CJ, Marius Danga. Acesta facea referire la posibilitatea legala a decontarii cheltuielilor facute de institutiile publice pentru combaterea pandemiei. Pe de alta parte, surse din cadrul Camerei de Conturi au precizat ca probabilitatea ca prejudiciul stabilit initial, de 64,9 milioane lei, sa „ramâna în picioare” este minima. „Spitalul în sine exista. Nu se poate spune ca s-au aruncat 65 de milioane de lei pe fereastra, fara sa existe nimic. Va trebui facut un calcul clar, care sa stabileasca prejudiciul definitiv”, au precizat acestea. Directorul executiv al Euronest, Alina Popa, nu a putut fi contactata ieri pentru a comenta decizia magistratilor Tribunalului.
