În timp ce unii ieseni abia acum îsi schimba în dulapuri hainele de vara cu cele de iarna, consilierii de probatiune din Iasi îsi scot din sertare banderolele de greva japoneza, pe care le-au purtat si iarna trecuta, în semn de protest fata de discriminarile salariale la care considera ca sunt supusi. Salariile, spun ei, nu li s-au majorat din 2016, desi fac parte din aceeasi familie ocupationala ca restul angajatilor din Justitie. Iar ultimul mesaj primit de la directorul adjunct al Directiei Nationale de Probatiune (DNP) i-a revoltat de-a binelea. ”Va comunicam faptul ca DNP a primit astazi, 29.11.2023, informarea oficiala transmisa de catre Ministerul Justitiei, referitoare la neaprobarea la nivelul Guvernului a limitelor de credite de angajament si bugetare pentru luna decembrie 2023, necesare punerii în plata a drepturilor salariale care includ VRS 605,225 lei, pentru personalul de probatiune si pentru personalul din aparatul propriu al MJ. Urmeaza sa revenim cu informatii saptamâna viitoare. Pastram legatura”, anunta mesajul semnat de Diana Mustatea, directorul general adjunct al DNP si trimis catre serviciile de probatiune pe 29 noiembrie” (n.r.: sublinierea din text ne apartine). “În contextul informarii transmise de Directia Nationala de Probatiune prin care ni se aduce la cunostinta ca punerea în plata a drepturilor salariale conform actelor administrative în vigoare nu este posibila la data de 10 decembrie 2023, va informam ca Serviciul de Probatiune Iasi initiaza forma de protest a GREVEI DE TIP JAPONEZ”, au replicat printr-un comunicat de presa consilierii de probatiune din Iasi. Cristina Irimia, consilier de probatiune din cadrul serviciului iesean, a explicat: „Directia Nationala de Probatiune dispune de sumele necesare acordarii salariului majorat conform sentintelor judecatoresti câstigate si recunoscute prin Ordin al Ministrului de Justitie, dar nu poate face aceste plati, ca urmare a intrarii în vigoare a ordonantei austeritatii OUG 34/2023 (platile facându-se doar prin aprobarea prealabila a Ministerului Finantelor)”. Anul trecut, miscarile greviste ale consilierilor de probatiune din întreaga tara au debutat în octombrie, mai întâi cu greva japoneza, apoi cu greva de avertisment. Ei s-au plâns ca sunt oropsitii familiei “Justitie” si ca, dintr-o eroare a angajatorului - Directia Nationala de Probatiune - au ajuns ca din 2018, când s-a produs o scadere drastica a salariilor lor, lefurile sa ramâna neschimbate. Daca li s-ar face dreptate, sustineau ei, ar trebui sa primeasca pâna la 2.500-3.000 de lei în plus la salariu. Greseala care a dus la discrepanta dintre salariile consilierilor din serviciile de probatiune si cea a restului angajatilor din Justitie pleaca, în cazul lor, de la modul în care a fost stabilita grila de salarizare. Salariile de baza în probatiune au avut ca formula de calcul o valoare de referinta sectoriala (VRS) care se înmultea cu un coeficient de ierarhizare. Iar Directia Nationala de Probatiune a plafonat aceasta valoare de referinta sectoriala la 305 lei. Pentru a depasi aceste plafonari, din 2007 serviciile de probatiune si-au tot cautat dreptatea în instantele de judecata. În 2016 au obtinut o valoare de referinta sectoriala de 605 lei. Recunoasterea victoriei lor de atunci a venit însa dupa adoptarea legii 153/2017 privind salarizarea personalului platit din fonduri publice. În aceste conditii, în legea nou publicata angajatii serviciilor de probatiune erau platiti tot dupa valoarea de referinta de 305 lei. De atunci, periodic, consilierii de probatiune îsi scot banderolele de greva japoneza, apoi iau pancartele si protesteaza. Anul acesta, ei au obtinut pe hârtie dreptatea mult ceruta. Începând cu data de 03.08.2023, exista un ordin al Ministrului Justitiei prin care personalului de probatiune i se acorda salariul cuvenit, asa cum a fost stabilit prin sentinte judecatoresti. Însa banii nu i-au primit niciodata, iar anunturile de la nivel central îi revolta. “În acest an urmau sa fie scoase la concurs, în toata tara, 122 de posturi de consilieri de probatiune. Lucru care nu s-a facut, urmând ca banii cu care ar fi fost platiti acesti consilieri sa fie utilizati tocmai pentru plata acelor diferente din trecut, pentru care am luptat atât. Însa a venit austeritatea, nu se mai pot angaja nici oameni noi, pentru ca toate concursurile au fost blocate, iar Ministerul de Finante refuza si aceste plati. Aceasta supraîncarcare poate avea consecinte negative asupra procesului de supraveghere, prin scaderea vigilentei asupra supravegherii persoanelor condamnate si implicit slabirea sigurantei comunitare”, avertizeaza grevistii. În plus, se plâng ei, în timp ce salariile judecatorilor sau grefierilor au fost ajustate anual cu cota de inflatie, consilierii de probatiune au fost uitati si la acest capitol. “Profesia noastra are nenumarate incompatibilitati, motiv pentru care nu putem sa desfasuram si alte activitati care sa ne suplimenteze veniturile lunare, în asa fel încât sa putem supravietui în contextul socio-economic actual. Un consilier de probatiune debutant, cu studii superioare (absolvent al Facultatii de Drept, Sociologie, Psihologie, Asistenta Sociala) „beneficiaza” de un salariu în cuantum de 3.200 de lei/luna, cu mentiunea ca nu exista alte beneficii extra-salariale (decont chirie/transport/medicamente etc.). Salariul maxim în sistemul de probatiune, pentru un consilier cu 20 de ani vechime este de aproximativ 5.800 de lei/luna”, a adaugat Cristina Irimia. La Iasi, 21 de consilieri de probatiune sunt în aceasta situatie si solicita prin greva lor implicarea a doi ministri. Si pentru ca nepasarea cu care s-au vazut tratati în ultimii ani îi apasa, consilierii de probatiune recurg la calcule “la rece” pentru a-si argumenta nu doar utilitatea, ci impactul major pe care îl aduc atât la bugetul de stat, cât si în societate. Astfel, spun ei, la cei 21 de consilieri de probatiune supravegheaza 2.583 de persoane, din care o mare parte presteaza munca neremunerata în folosul comunitatii, lucreaza si platesc taxe/impozite, obtinându-se astfel resurse ce ajung în bugetul de stat. La nivel national, într-un an, prin munca neremunerata efectuata de persoanele supravegheate de serviciile de probatiune, statul economiseste 135,3 milioane de lei, au mai calculat consilierii de probatiune din Iasi, argumentând astfel: „Majoritatea persoanelor supravegheate desfasoara în medie 200 de ore de munca neremunerata în folosul comunitatii. Conform unui calcul generic, tinând cont de faptul ca din aprox. 100.000 de persoane aflate în evidenta într-un an, 85.000 presteaza munca neremunerata pe parcursul termenului de supraveghere, în medie, doi ani si jumatate. Daca institutiile ar trebui sa plateasca salariul minim pe economie pentru efectuarea acestor activitati, 17.000.000 de ore â 96.600 de luni, suma ar fi de 135.300.000 lei/an”. Si, cu un gust amar, consilierii de probatiune subliniaza si ca salariul mediu al unui consilier de probatiune este mai mic decât cheltuiala lunara pentru fiecare detinut, în timp ce “mentinerea în libertate a persoanelor aflate în evidenta aduce economii substantiale, pe de o parte prin neplata cheltuielilor cu detentia, iar pe de alta parte prin evitarea proceselor intentate de catre detinuti statului român si evitarea de despagubiri catre acestia pentru conditiile de detentie”. De la Ministrului Justitiei, Alina Gorghiu, grevistii asteapta implicarea pentru “pentru deblocarea situatiei personalului de probatiune”, iar Ministrului Finantelor, Marcel Bolos, grevistii îi solicita sa semneze “semnarea actelor necesare punerii în plata a drepturilor salariale pentru luna decembrie 2023 si viitor”.
