Nutritionistul-dietetician Adina Rusu considera ca începutul noului an scolar reprezinta o provocare atât pentru copii, care trebuie sa treaca brusc de la programul lejer de vacanta, la rutina si disciplina, cât si pentru parinti, nevoiti sa includa acum noi atributii în programul zilnic, deja supraîncarcat în cele mai multe cazuri. Potrivit acesteia, în toata aceasta noua organizare, alimentatia scolarilor si a adolescentilor poate reprezenta o provocare, importanta ei fiind extrem de mare atât pe termen scurt, pentru functionarea la parametrii optimi în viata de zi de zi, cât si pe termen lung, pentru mentinerea sanatatii fizice si psihice. "Unul dintre cele mai nesanatoase obiceiuri alimentare pe care îl regasim la scolari este nerespectarea meselor principale ale zilei si, în special, lipsa micului dejun, fenomenul fiind tot mai des întâlnit cu înaintarea catre adolescenta. Mai mult, acest obicei pare sa fie mai frecvent în cazul familiilor cu un nivel socio-economic scazut. Conform studiilor, copiii tind sa preia acest comportament de la parinti, rolul acestora fiind fundamental în dobândirea de catre cei mici a acestui obicei 'transmisibil' ", a declarat pentru AGERPRES nutritionistul-dietetician iesean Adina Rusu. De altfel, sustine aceasta, în ceea ce priveste obiceiurile alimentare, influenta modelului parental este evidenta si în cazul adolescentilor. "În special pentru scolari, micul dejun poate fi considerat cea mai importanta masa a zilei. Astfel, consumul unei mese înainte de a începe ziua de scoala se asociaza cu o îmbunatatire a atentiei si concentrarii, cu rezultate mai bune la teste, cu mai multa energie, cu un aport mai crescut de vitamine si de minerale si chiar cu o greutate corporala mai sanatoasa. Micul dejun este în mod special important pentru scolarii mici al caror creier consuma jumatate din energia totala a organismului. Astfel, elevii care consuma un mic dejun sanatos se pot concentra mai bine asupra sarcinilor primite si sunt mai putin distrasi de influentele exterioare sau de ceilalti elevi. De asemenea, sunt capabili sa înteleaga mai usor ceea ce li se preda si retin mai bine informatiile primite", a afirmat Adina Rusu. Mai mult decât atât, conform studiilor, elevii care iau micul dejun tind sa aiba rezultate mai bune la testele de matematica, citire sau stiinta. "Cercetatorii cred ca acest lucru poate fi determinat de faptul ca micul dejun furnizeaza energia necesara pentru a creste aptitudinile cognitive, abilitatile de gândire si viteza cu care cei mici pot rezolva probleme. Micul dejun îi furnizeaza organismului glucoza de care are nevoie pentru a-si produce energia necesara functionarii pâna la masa de prânz. Atunci când scolarii merg la cursuri fara a mânca, glicemia lor, deja scazuta, devine tot mai mica, facându-i si pe acestia lenti, înceti si chiar irascibili. Copiilor flamânzi le lipseste energia necesara si motivatia pentru a participa la activitatile din clasa, în timp ce malnutritia si deficitul de micronutrienti le afecteaza sanatatea fizica, psihica si sociala", a explicat Adina Rusu. Nutritionistul spune totodata ca beneficiile micului dejun nu se rezuma doar la performantele scolare. Conform studiilor, copiii care manânca dimineata cu regularitate au un aport cu 20 pâna la 60- mai mare de fier si de vitamine B si D, comparativ cu scolarii care sar peste aceasta masa. În plus, cei care consuma micul dejun tind sa aiba un aport mai crescut de fibre si mai redus de grasimi si de colesterol. Consumul micului dejun este asociat si cu o greutate corporala mai buna si cu un risc mai redus de obezitate la copii. "Este foarte important ca la micul dejun sa se opteze pentru alimente cu un indice glicemic scazut, bogate în fibre si în proteine de buna calitate. De exemplu, o cana de lapte cu cereale integrale sau un mic dejun care sa includa pâine integrala, legume si ou fiert, brânzeturi sau produse tartinabile sanatoase, cum ar fi humusul sau untul de arahide, pot reprezenta optiuni echilibrate pentru un mic dejun rapid si sanatos. Pe lânga continutul de macro si de micronutrienti, un astfel de mic dejun, bogat în fibre, este asociat cu o mai buna satietate, ajutând la reducerea consumului de gustari nesanatoase pe parcursul zilei", a precizat nutritionistul Adina Rusu. În opinia sa, în ceea ce priveste gustarile pe care le pot avea cei mici la scoala, acestea pot fi constituite din fructe, legume, nuci, migdale, fistic, caju sau alte oleaginoase, precum si, ca exceptie, din batoane de cereale sau biscuiti integrali, acestea din urma alese cu un continut cât mai redus de zahar. "Este foarte important de retinut faptul ca un copil care ia micul dejun acasa si care are o masa de prânz consistenta nu are nevoie de gustari foarte încarcate energetic. Studiile arata ca, în prezent, copiii au mai multe gustari ca niciodata, astfel ca le revine parintilor rolul de a-i obisnui din primii ani de viata cu mâncaruri sanatoase, cât mai sarace în zaharuri rafinate si în grasimi nesanatoase, lasând optiunile nesanatoase ca exceptii", a conchis nutritionistul-dietetician Adina Rusu. AGERPRES
