Fosile de dinozauri erbivori au fost descoperite în Bazinul Hateg de o echipa internationala de cercetatori condusa de specialistii Departamentului de Paleontologie al Universitatii "Eötvös Loránd" (ELTE) din Budapesta, se arata într-un comunicat remis agentiei ungare de presa MTI. Conform sciencedirect.com, cercetatorii analizeaza elementele craniene si postcraniene asociate dinozaurilor ornithopode Rhabdodon recuperate din recent redescoperitul sit de vertebrate din Maastrichtian (Cretacicul superior) K2 de lânga Valioara, în cea mai vestica parte a Bazinului Hateg. Potrivit comunicatului, cercetatorii fac sapaturi din anul 2019 în apropierea satului Valioara. Printre descoperirile lor se numara mai multe oase de animale vertebrate de la sfârsitul perioadei cretacice, care se afla înca în curs de prelucrare stiintifica. Cele mai multe ramasite de dinozaur recuperate provin de la o specie erbivora relativ mica, în mare parte bipeda, apartinând familiei Rhabdodontidae. “Acest grup de animale relativ mici include în prezent 9 specii. Câteva dintre acestea au fost descrise în ultimii 20 de ani, datorita unor sapaturi sistematice. Cu toate acestea, bucatile de schelete pe care le-am colectat acum sugereaza ca aceasta familie de dinozauri ar putea contine alte specii necunoscute si ca grupul ar fi putut fi mult mai divers decât credeam pâna acum”, a scris în comunicat János Magyar, primul autor al lucrarii si doctorand la Departamentul de Paleontologie al ELTE. În bazinul Hateg exista straturi de roca ce contin fosile de dinozauri pitici din perioada Cretacicul târziu. Primele fosile de dinozauri din aceasta zona au fost studiate la începutul anilor 1900, de baronul Ferenc Nopcsa. Noile sapaturi din valea Valioara nu numai ca au dus la descoperirea de noi ramasite, dar au contribuit si la cunoasterea structurii geologice a bazinului si la întelegerea fostelor habitate ale dinozaurilor, se arata în document. Situl K2 este situat în cea mai vestica zona a bazinului Hateg, unde se gasesc cele mai vechi straturi de roca terestra din bazin (cu o vechime de aproximativ 71 de milioane de ani). Potrivit lui Gábor Botfalvai, seful sapaturilor de la Valiora, aceste roci difera, nu doar prin vechime, de alte situri de dinozauri cunoscute din bazin. Rocile care contin oasele indica un mediu lacustru umed, mlastinos, în timp ce alte situri din bazin sunt reprezentative pentru o comunitate de animale care au trait în zone inundabile, departe de râuri. Astfel, se poate presupune ca cercetarea ofera informatii despre o fauna cu o compozitie semnificativ diferita. Ramasitele recent descoperite sunt cele mai complete schelete de rhabdodonti din regiunea vestica a bazinului Hateg. Oasele au fost pastrate în stare buna, cu putine rupturi sau uzura de-a lungul milioanelor de ani. De asemenea, ele contin elemente osoase care nu au fost cunoscute anterior la niciun dinozaur Rhabdodontida, se arata în document. “O alta caracteristica semnificativa a descoperirilor din situl K2 este ca provin de la cel putin doua exemplare din aceeasi specie de dimensiuni similare si includ mai multe elemente de craniu si o serie de oase din alte parti ale corpului, cum ar fi vertebre si oase ale membrelor. Astfel de schelete partiale contigue sunt foarte rare la dinozaurii din familia Rhabdodontidae, iar aceasta este prima aparitie cunoscuta a unui astfel de schelet partial din siturile Valioarei”, a subliniat Zoltán Csiki-Sava, profesor asociat la Universitatea din Bucuresti si conducatorul echipei de cercetatori din România. Cercetatorii spera ca aceasta descoperire va oferi o imagine mai exacta a originii, relatiilor si istoriei evolutive a familiei Rhabdodontidae. Iar prin identificarea oaselor altor vertebrate din siturile din Valea Valiora, se vor afla mai multe despre compozitia si alte caracteristici ecologice ale acestei faune care a precedat cu câteva milioane de ani disparitia dinozaurilor.
