No fly zone/ no flight zone/ air exclusion zone înseamna stabilirea de catre un actor statal sau coalitie de state a unui decupaj aerian peste un teritoriu (inamic) asupra caruia aeronavele de orice fel au interdictia de a zbura, cu scopul de a preveni sau limita distrugerea de vieti omenesti, infrastructuri critice si locatii populate, în conditiile în care sanctiunile internationale (economice, financiare, comerciale) nu produc efectele asteptate, iar costurile unei interventii militare la sol sunt prea mari. Dupa mai bine de o saptamâna de razboi devastator cu fortele invadatorului Putin, obosit si exasperat, presedintele Volodimir Zelenski s-a suparat pe NATO: „A avut loc un summit NATO astazi, un summit slab, un summit confuz, un summit care demonstreaza ca nu considera toata lumea lupta pentru libertatea Europei ca fiind obiectivul numarul unu. Tarile NATO au creat o poveste ca închiderea spatiului aerian al Ucrainei ar provoca o agresiune directa a Rusiei împotriva NATO. Aceasta este autohipnoza celor care sunt slabi, nesiguri pe plan intern, în pofida faptului ca detin arme mult mai puternice decât noi”, a declarat presedintele ucrainean, citat de BBC News si de CNN, preluat si de mass media din România1. No fly zone/ no flight zone/ air exclusion zone înseamna stabilirea de catre un actor statal sau coalitie de state a unui decupaj aerian peste un teritoriu (inamic) asupra caruia aeronavele de orice fel au interdictia de a zbura, cu scopul de a preveni sau limita distrugerea de vieti omenesti, infrastructuri critice si locatii populate, în conditiile în care sanctiunile internationale (economice, financiare, comerciale) nu produc efectele asteptate, iar costurile unei interventii militare la sol sunt prea mari. Astfel de masuri militare au fost luate de SUA si coalitia internationala în razboiul din Golf (1991-2003) împotriva Irakului lui Saddam Hussein, în Bosnia (1992), Libia (1999). Înca de atunci analistii si strategii americani au pus în discutie problema eficientei impunerii de zone de interdictie aeriana asupra unui teritoriu inamic prin raportare la interventia masiva în teren a trupelor combatante2. Baza legala internationala pentru aplicarea zonelor de interdictie aeriana este discutabila. De cele mai multe ori au fost impuse din initiativa unui stat sau coalitie de state, fara mandat din partea Organizatiei Natiunilor Unite. Instituirea de zone de interdictie aeriana vine la pachet cu masuri de patrulare/ politie aeriana, avertizarea si/ sau lovirea preventiva a fortelor inamice (preemptive attacks), masuri de protectie anti-aeriana (anti-aircraft defences). Pâna acum, niciodata nu s-a pus problema aplicarii de catre SUA, NATO de no-fly-zone-uri împotriva unei puteri nucleare cum este Federatia Rusa. Perspectiva declansarii unui conflict militar extins în Europa si a utilizarii arsenalului strategic nuclear din partea Federatiei Ruse a determinat ministrii de externe ai statelor NATO sa nu agreeze impunerea unei zone de interdictie aeriana în Ucraina, în urma reuniunii extraordinare din Bruxelles, petrecuta pe 4 martie a.c. O astfel de masura ar înseamna ca aviatia NATO sa execute misiuni de politie aeriana deasupra Ucrainei si, ineviabil, sa se confrunte cu aviatia rusa. În legatura cu acest subiect, pozitia secretarului general NATO, Jens Stoltenberg, este cât se poate de clara: „A fost evocat subiectul, iar statele aliate au convenit ca nu trebuie sa avem avioane NATO în spatiul aerian ucrainean sau trupe NATO la sol, deoarece ne-am putea trezi cu un razboi total în Europa”3. Aceasta pozitie este întarita si de cea a secretarului de stat american, Antony Blinken, care considera ca instituirea unei zone de interdictie aeriana pe teritoriul Ucrainei ar genera un „razboi total în Europa” (full-fledged war in Europe): „Singura modalitate de a implementa efectiv ceva de genul unei zone de excludere a zborului este trimiterea de avioane NATO în spatiul aerian ucrainean si doborârea avioanelor rusesti, iar asta ar putea duce la un razboi total în Europa”4. La reuniunea extraordinara a Aliantei Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg a mai precizat fara echivoc ca NATO nu face parte din acest conflict militar si ca are responsabilitatea de a nu escalada acest razboi care se poate raspândi lesne dincolo de granitele Ucrainei, devenind unul devastator si greu de gestionat5. NATO mizeaza în continuare pe consecintele economice si sociale ale sanctiunilor impuse de SUA, statele membre NATO si alte state ale lumii pentru a înfrânge vointa lui Vladimir Putin si a-l determina sa opreasca razboiul declansat contra Ucrainei. Exista un anume optimism în legatura cu aceste sanctiuni, ca vor prabusi într-un timp relativ scurt economia Federatiei Ruse, vor determina convulsii sociale care, în cele din urma, vor provoca o schimbare de leadership si/sau de politica la Kremlin. Fata de pozitionarea oficialilor NATO au aparut comentarii în care acestia sunt sanctionati pe motive de lipsa de fermitate si implicare directa în sprijinul ucrainenilor care efectiv sunt nenoriciti de acest razboi cumplit. Ce nu a facut SUA/ NATO/ UE sau a facut prost în relatia cu Putin de-a lungul timpului stim cu totii. Lumea civilizata a facut afaceri cu Rusia lui Putin, a tolerat excesele acestuia în Cecenia, Georgia, Siria, Ucraina, s-a lasat santajata si cumparata prin proiecte ca Nord Streem-2 si altele. Abia acum am vazut cât de aprofundate erau parteneriatele comerciale dintre unele state si Rusia lui Putin, dintre companiile occidentale si cele rusesti. Se stie cine s-a dedulcit la gaz furnizat ieftin de rusi. Spatiul nu-mi permite acum sa detaliez toate aceste compromisuri dintre Occident si Rusia din care unii au câstigat foarte multi bani. Problema care se pune în momentul de fata este ce poate face Occidentul pentru ucraineni din moment ce NATO nu poate interveni cu no-fly-zone sau cu misiuni militare la sol? În primul rând, sanctiunile economice trebuie extinse asupra Federatiei Ruse, inclusiv prin cooptarea unor state care înca nu s-au pozitionat fata de invazia Ucrainei. Este evident ca liderii NATO pariaza pe efectele devastatoare ale acestor sanctiuni asupra economiei si populatiei din Rusia care pot genera un seism politic la Kremlin. Depinde de gradul de suportabilitate al rusilor, iar rusul poate sa îndure mult. În al doilea rând, rezistenta armatei ucrainene trebuie întarita permanent prin furnizarea de armament si logistica. Populatia trebuie ajutata, atât cea ramasa în zonele de conflict, cât si cea supusa migratiei interne sau externe. Românii, basarabenii, polonezii s-au mobilizat exemplar în sustinerea refugiatilor care au venit din Ucraina. Însa, pe termen lung, mecanismele europene de cooperare si asistenta umanitara trebuie sa preia aceasta sarcina. Între timp, solicitarea presedintelui Zelenski catre NATO de a institui un no fly zone deasupra Ucrainei a fost deja speculata de ministrul de externe al Federatiei Ruse Serghei Lavrov, respectiv de catre purtatorul de cuvânt al presedintiei ruse Dmitri Peskov care, în declaratiile lor, au acuzat partea ucraineana ca încearca sa produca un conflict între NATO si Rusia. În tot acest razboi, deocamdata, NATO este obligata sa actioneze defensiv din punct de vedere militar, dar sa reactioneze economic, informational, politic, diplomatic. Orice greseala, dezechilibru, cedare nervoasa are consecinte incalculabile. 1 Remus Vlad, Volodimir Zelenscki critica NATO, Stiripesurse, ultima accesare 5 martie 2022. 2 Long, Robert A. (June 2021). The Coercive Efficacy of Air Exclusion Zones. Mith or Reality, ultima accesare 5 martie 2022. 3 NATO, Conferinta de presa tinuta de secretarul general al NATO Jens Stoltenberg, dupa reuniunea mistrilor de externe ai statelor membre, Bruxelles, 4 martie a.c. 4 CNN, Blinken and NATO Chief warn establishing a no-fly zone over Ucraine could lead to a full-fledged war in Europe, ultima accesare 5 martie 2022. 5 NATO, NATO Foreign Ministers meet amidst escalating Russian aggression in Ukraine, ultima accesare 5 martie 2022. Ciprian Iftimoaei este director adjunct la Directia Judeteana de Statistica Iasi si lector asociat doctor la Facultatea de Filosofie si Stiinte Social-Politice a Universitatii „Al. I. Cuza” din Iasi
