Neparticiparea la examenul de bacalaureat este un fenomen tot mai extins, arata datele unui raport realizat în premiera în România. Specialistii au analizat datele celor care nu se înscriu sau, chiar daca s-au înscris, nu participa la toate probele. Generatia care a finalizat studiile în anul scolar trecut a fost grav afectata de pandemie, iar acest lcuru s-a constatat si la Balcalaureat. Unitatea de Cercetare în Educatie din cadrul Centrului National de Politici si Evaluare în Educatie, institutie aflata în subordinea Ministerului Educatiei, a analizat neparticiparea elevilor de liceu la examenul de bacalaureat – sesiunea iunie 2023 Cercetarea s-a derulat în opt unitati de învatamânt liceal, public, de masa. Unitatile provin din sapte regiuni de dezvoltare ale României: Nord-Est, Sud-Est, Sud Muntenia, Sud-Vest Oltenia, Vest, Centru si Bucuresti-Ilfov Un liceu este situat în mediul rural, în apropierea unui oras mare. Toate celelalte sunt situate în mediul urban mic, mediu si mare si au oferte de scolarizare pentru filiera tehnologica, diferite profiluri si specializari. Pe lânga acestea, câteva au si clase de învatamânt teoretic sau, mai rar, clase de învatamânt vocational. Sapte din cele opt licee scolarizeaza elevi în diferite forme de organizare: învatamânt de zi, seral sau cu frecventa redusa. Potrivit datelor din raport, neparticiparea la examen a fost definita prin doua tipuri de comportamente: (1) neînscrierea la sesiunea din iunie 2023; (2) absenteismul de la cel putin o proba de bacalaureat din iunie 2023. Referitor la neînscrierea la sesiunea din iunie 2023 a bacalaureatului, modelele multinivel au evidentiat ca: Elevii care au urmat liceul în mediul rural au avut de aproximativ doua-trei ori mai multe sanse sa nu se înscrie la bacalaureat în iunie 2023. Sansele ca un elev sa nu se înscrie la examen au fost de 2.19 ori mai mari cu fiecare crestere cu 1.12 ani a vârstei. Elevii de gen masculin au avut de 1.11‒1.13 ori mai multe sanse sa nu se înscrie la bacalaureat în iunie 2023. Elevii care nu au trecut de evaluarea nationala ‒ fie pentru ca nu au promovat, fie pentru ca nu s-au prezentat ‒ au avut de peste trei ori mai multe sanse sa nu se înscrie la bacalaureat în prima sesiune decât colegii care au promovat evaluarea nationala. Sansele ca un elev sa nu se înscrie la bacalaureat au fost de 0.36‒0.38 ori mai mari cu fiecare scadere cu 0.85 puncte a mediei din clasele V‒VIII. Provenienta dintr-un liceu cu un procent mare al elevilor înscrisi în 2022‒2023 în an terminal la seral sau la filiera tehnologica a crescut semnificativ sansele ca elevii sa nu se înscrie la bacalaureat în sesiunea din iunie 2023. Referitor la absenteismul de la prima sesiune de bacalaureat 2023, modelele multinivel au evidentiat ca: Elevii care au urmat un liceu în mediul rural au avut de aproape doua ori mai multe sanse sa lipseasca de la cel putin o proba de bacalaureat în iunie 2023. Elevii de gen masculin au avut de 0.87 ori mai putine sanse sa absenteze la bacalaureat. Sansele ca un elev sa lipseasca de la examen au fost de 1.30 ori mai mari cu fiecare crestere cu 0.56 ani a vârstei. Elevii care nu au trecut de evaluarea nationala au avut de aproximativ patru ori mai multe sanse sa aiba la bacalaureat statusul „Absent”. Sansele ca un elev sa absenteze de la bacalaureat au fost de 0.53‒0.57 ori mai mari cu fiecare scadere cu 0.71 puncte a mediei din clasele V‒VIII. Elevii de la frecventa redusa au avut de 3.98 ori mai multe sanse sa lipseasca de la examenul de bacalaureat decât cei de la zi. Comparativ cu elevii de la zi, cei de la seral au avut de 16.07 ori mai multe sanse sa nu se prezinte la cel putin una din probele de la bacalaureat din iunie 2023. Elevii de la filiera tehnologica au avut de 2.58 ori mai multe sanse sa lipseasca de la bacalaureat 2023 decât cei de la filiera teoretica. ”Ponderile elevilor din clasele terminale care nu au participat la prima sesiune de bacalaureat sunt ridicate si variaza între 100- (în cazul unui liceu mic) si 29,12- (în cazul unui liceu mare). Din perspectiva cadrelor didactice din majoritatea liceelor incluse în cercetarea calitativa, participarea redusa la prima sesiune a examenului de bacalaureat 2023 nu este o situatie particulara, ci una similara cu cea din anii anteriori”, se arata în raport. Potrivit documentului, în acelasi timp, în unele liccee, au fost si profesori care au considerat ca generatia actuala de elevi se distinge de cea a anilor anteriori întrucât aproape jumatate din anii de liceu au fost afectati negativ de pandemie, elevii din categoriile dezavantajate având cel mai mult de suferit în perioada în care activitatile scolare s-au derulat online. ”Înscrierea si participarea la bacalaureat a elevilor din promotiile anterioare nu este un fenomen amplu. Au existat însa si licee cu numar mare de absolventi din promotii anterioare care se înscriu la bacalaureat (50-70 elevi înscrisi din promotiile anterioare). Un numar relativ mic de elevi din seria curenta se înscriu la sesiunea a doua de bacalaureat din toamna aceluiasi an”, se mai arata an raport. Potrivit documentului, o practica destul de întâlnita este cea a promovarii în trepte a bacalaureatului, câte o proba pe an. În cazul celor opt licee cuprinse în cercetare, ponderea mare de neparticipare la bacalaureat este data de elevii de la învatamântul seral si cu frecventa redusa . Principalul motiv al neparticiparii este faptul ca elevii nu sunt motivati sa obtina diploma de bacalaureat, ci sunt mai degraba interesati sa obtina documentele solicitate adesea la angajarea pe piata muncii (diploma de finalizare a studiilor liceale si certificatul de calificare de nivel 4)”, mai arata specialistii Ministerului educatiei. Acestia arata, de asemenea, ca elevii de la seral au un statut diferit: aproape toti sunt angajati, provin din alte localitati si adesea au responsabilitati familiale si copii mici acasa – aspecte care determina lipsa timpului pentru învatare si resurse limitate pe care le aloca studiului, iar examenul de bacalaureat nu reprezinta o prioritate pentru viata lor personala si profesionala. Unii dintre profesori au declarat ca elevii de la învatamântul seral si de la frecventa redusa constientizeaza mai târziu importanta diplomei de bacalaureat si, uneori, revin sa dea bacalaureatul în anii urmatori. Între grupurile cu risc crescut de neparticipare la bacalaureat, alaturi de elevii de la seral sau frecventa redusa, au fost mentionati: • elevii care se întorc în tara din migratia externa si care provin din alte sisteme educationale ‒ tranzitia acestora este îngreunata de lipsa unor programe dedicate facilitarii integrarii lor în sistemul de învatamânt din tara. • elevii care provin din învatamântul profesional sau dual ‒ acestia au un nivel precar de pregatire si posibilitati reduse de recuperare pentru a atinge nivelul de competente solicitate de probele de bacalaureat. • eleve care au devenit mame în timpul liceului . Profilul elevului care nu a participat la bacalaureat: ➢ parcursul scolar problematic începând chiar cu scoala generala; ➢ lacunele educationale serioase; ➢ autoeficacitatea scazuta în raport cu învatarea si cu examenul de bacalaureat; ➢ canalizarea resurselor personale preponderent pentru gestionarea dificultatilor socio-economice; ➢ suportul deficitar al familiei în sfera educationala; ➢ lipsa motivatiei scolare/academice, la pachet cu reorientarea motivatiei catre asigurarea rapida a unui mijloc de câstigare a traiului (fie prin mentinerea actualului loc de munca, fie prin obtinerea unui loc de munca imediat dupa absolvirea liceului).
