Marius Popa, Iasi: ”Tatal meu are 68 de ani si locuieste singur într-o localitate de lânga Iasi. Într-una din vizitele la el m-am întâlnit cu medicul lui de familie care mi-a spus ca tata ar avea nevoie de un examen oftalmologic, deoarece are probleme cu vederea: vede niste puncte care îl deranjeaza. Medicul de familie mi-a spus sa îl conving sa mearga la oftalmolog, deoarece ar putea fi chiar o dezlipire de retina. As vrea sa stiu cât de repede trebuie sa îl conving sa faca un control oftalmologic”. Sef lucrari Dr. Ciprian Danielescu, medic primar oftalmolog, sef Clinica Oftalmologie, Spitalul Clinic de Urgente “Prof. Dr. N. Oblu” Iasi: ”Raspunsul este: imediat. Istoria dezlipirii de retina poate începe odata cu dezlipirea (decolarea) vitrosului, un eveniment normal, care se întâmpla o data în viata, de regula dupa vârsta de 60 de ani (mai repede la miopi sau la ochii cu antecedente de traumatism sau inflamatie intraoculara). Vitrosul este un gel transparent situat în compartimentul posterior al globului ocular, în contact cu retina. Ferm si elastic la tineri, el se lichefiaza cu vârsta, apoi se desprinde progresiv de retina („tunica” interna a globului, cea raspunzatoare de perceptia luminii). Decolarea de vitros se manifesta prin aparitia de miodezopsii (“muste zburatoare”), opacitati punctiforme sau filiforme, mobile cu miscarile ochiului, care apar în câmpul vizual al pacientului, mai vizibile pe fondul unui perete alb sau pe albastrul cerului. Desi miodezopsiile nu sunt periculoase, sunt adesea deranjante (unii pacienti spun ca au reflexul de a le îndeparta cu mâna, ceea ce desigur nu e posibil). Un alt simptom, mai specific, sunt fosfenele - aparitia de “fulgere” luminoase în interiorul ochiului, cu durata foarte scurta, mai vizibile în întuneric, declansate de miscari bruste ale ochiului sau capului. Prezenta miodezopsiilor (si cu atât mai mult a fosfenelor) ar trebui sa îndemne catre efectuarea unui consult oftalmologic, chiar în zilele urmatoare. Oftalmologul va examina cu atentie periferia retinei în cautarea unor leziuni predispozante pentru dezlipirea de retina (cele mai periculoase sunt rupturile periferice ale retinei). În multe cazuri, o asemenea leziune poate fi tratata cu un laser, în regim ambulator (fara a fi necesara internarea), prevenind în mod eficient dezlipirea retinei. Medicul dvs. oftalmolog stie unde sa va îndrume pentru aceasta terapie laser. Daca retina s-a dezlipit deja, timpul se scurge în defavoarea pacientului. Apare senzatia de “cortina neagra” care cade peste ochi (poate veni din orice directie, din periferia câmpului vizual) si, în câteva zile, ochiul va percepe doar lumini si umbre. Daca pacientul se prezinta când “cortina” nu a atins centrul retinei, ne straduim foarte mult sa îl operam cât mai repede, în interval de zile, întrucât acesti ochi au cel mai bun prognostic postoperator, unii chiar pot obtine vedere normala. În sala de operatie, chirurgul vitreo-retininan va efectua manevre de realipire a retinei. Dupa operatie este nevoie de câteva saptamâni de convalescenta, timp în care se evita efortul (si zborul cu avionul). Din pacate, cei mai multi pacienti ai nostri nu se prezinta la medic în primele zile. Dupa câteva zile celulele din retina dezlipita încep sa sufere în mod ireversibil, în acest caz chiar si dupa o operatie reusita se recupereaza tipic doar ¼-1/3 din vederea initiala (masurata în rânduri citite la optotip - panoul cu litere pe care toata lumea îl stie). Avem si pacienti care se prezinta la saptamâni sau chiar luni de zile de la scaderea vederii. La acestia retina este deja degenerata, rigida, foarte greu de realipit. Adesea sunt necesare doua sau mai multe operatii, folosind injectarea de ulei siliconic care creste sansele de reaplicare ale acestor dezlipiri vechi. Uleiul siliconic trebuie mentinut în ochi timp de câteva luni, apoi trebuie extras în cadrul unei alte operatii. În cazurile în care reusim sa realipim o dezlipire veche de retina se poate recupera sub 1/10 din vedere. Toate aceste informatii s-au referit la tipul cel mai frecvent de dezlipire de retina, cea numita regmatogena (în limba greaca, regma ar însemna ruptura), care are de obicei o evolutie destul de rapida. Exista si dezlipiri de retina tractionale, care se pot dezvolta lent la pacientii cu diabet sau dupa ocluzii vasculare intraoculare. Nu ar trebui sa se ajunga acolo! Fiecare pacient cu diabet ar trebui sa faca examen anual al retinei, iar afectarea retiniana poate fi tratata cu laser sau injectii înainte de a ajunge în stadiul temut de dezlipire tractionala. Chirurgia dezlipirii tractionale este de regula foarte dificila (dar uneori putem ajuta si acesti pacienti, care au ajuns foarte târziu la noi, sa recupereze ceva vedere). În sfârsit, exista dezlipiri de retina numite seroase care sunt secundare unor vase de sânge anormale (de exemplu forma severa de degenerescenta maculara legata de vârsta neovasculara), unor tumori intraoculare, inflamatii intraoculare severe etc. Aceste dezlipiri de regula nu se trateaza prin chirurgie vitreoretiniana, ci prin tratamentul cauzei care a dus la dezlipirea retinei. Mesaj final: Când vederea scade “de pe o zi pe alta” nu asteptati în speranta ca îsi va reveni, nu pierdeti timpul cautând o programare la oftalmologul dvs. preferat, ci mergeti în urgenta într-un serviciu oftalmologic apropiat (exista medici de garda si în weekend în clinicile oftalmologice mari din Iasi)”.
