În fiecare an, prestigioasa revista „The Economist” alege o „tara a anului”. Premiul nu se acorda nici celei mai mari, nici celei mai bogate si nici celei mai fericite, ci celei care, în opinia jurnalistilor, si-a îmbunatatit cel mai mult imaginea în 2021. Printre câstigatoarele din trecut s-au numarat Uzbekistan (pentru abolirea sclaviei), Columbia (pentru ca a facut pace) si Tunisia (pentru ca s-a deschis catre democratie). Anul acesta, mentioneaza publicatia, a fost unul dificil, mohorât si doar câteva „stele” au stralucit. Printre ele s-a numarat însa si Republica Moldova, scrie digi24. În 2021, Covid-19 a continuat sa raspândeasca nenorocirea, în timp ce vaccinurile concepute în mod atât de stralucit au fost distribuite în mod inegal si au aparut noi variante, cum ar fi Omicron. În multe tari, libertatile civile si normele democratice au fost erodate. Principalul lider al opozitiei din Rusia, Alexei Navalnîi, a fost încarcerat. Sustinatorii lui Donald Trump au luat cu asalt Capitoliul în SUA. Razboaiele civile au cuprins Etiopia si Myanmar. Cu toate acestea, în mijlocul întunericului, câteva tari au stralucit, scrie The Economist. Principalele candidate la titlul de „tara anului 2021” În micul stat Samoa, justitia a dezamorsat o criza constitutionala, a dat afara partidul aflat la putere de 33 de ani si un prim-ministru care pretindea ca a fost ales de Dumnezeu si a instalat un reformator, prima femeie care ocupa aceasta functie. Moldova, una dintre cele mai sarace tari din Europa, a fost mult timp un centru pentru spalarea banilor din Rusia. Dar la sfârsitul anului 2020 a ales-o ca presedinte pe Maia Sandu, o luptatoare împotriva coruptiei, iar în 2021 a încredintat partidului ei controlul în Parlament, arata The Economist. Zambia si-a recâstigat democratia. În urma cu un an, tara era corupta si falimentara. În august, conducatorii sai au încercat sa fraudeze alegerile, dar populatia l-a votat pe Hakainde Hichilema, un om de afaceri liberal, cu o marja atât de mare, încât fraudarea votului a esuat. De atunci, Hichilema a încheiat un acord cu FMI, a promis ca va reduce subventiile risipitoare la combustibil si electricitate si a început sa investigheze coruptia. Lituania a luptat si ea pentru valorile democratice si s-a dovedit o tara curajoasa. Daca acest stat baltic ar fi un oras, abia daca ar intra în top 40 din China, dupa populatie. Cu toate acestea, a sfidat guvernul de la Beijing, permitând Taiwanului sa deschida un birou de reprezentare în Vilnius, capitala Lituaniei. Pe de alta parte, Lituania a tinut piept unor regimuri autoritare. A oferit adapost disidentilor din Belarus si Rusia, inclusiv femeii care a câstigat, probabil, cele mai recente alegeri prezidentiale din Belarus, Svetlana Tihanovskaia. Liderul autoritar al Belarusului, Aleksandr Lukasenko, a încercat sa se razbune fortând mii de refugiati „de import” sa treaca granita lituaniana. Lituania a raspuns ferm, dar ceva mai uman decât Polonia, pe care Belarusul a provocat-o în acelasi mod. „Dar chiar si asa, nu ea este câstigatorul nostru”, mentioneaza The Economist. Si câstigatorul este... Aceasta onoare revine Italiei, dezvaluie revista si argumenteaza: „Nu pentru maiestria fotbalistilor sai, care au câstigat marele trofeu al Europei, si nici pentru vedetele sale, care au câstigat concursul Eurovision, ci pentru politica sa. The Economist a criticat în repetate rânduri Italia pentru ca si-a ales lideri precum Silvio Berlusconi, care ar fi putut urma cu folos îndemnul cântecului câstigator al Eurovisionului: „Taci si fa”. Din cauza guvernarii slabe, italienii erau mai saraci în 2019 decât erau în 2000. Cu toate acestea, în acest an, Italia s-a schimbat. Prin Mario Draghi a capatat un prim-ministru competent si respectat la nivel international. Pentru prima data, o larga majoritate a politicienilor sai au îngropat securea razboiului pentru a sustine un program de reforma profunda care ar trebui sa-i garanteze Italiei ca primeste fondurile la care are dreptul în cadrul Planului de Redresare post-pandemic al UE. Rata de vaccinare a Italiei împotriva COVID este printre cele mai ridicate din Europa. Iar dupa un an 2020 dificil, economia sa îsi revine mai repede decât cea a Frantei sau a Germaniei”. Publicatia adauga ca exista pericolul ca aceasta infuzie neobisnuita de guvernare sensibila sa fie inversata, pentru ca daca Mario Draghi va vrea sa fie presedinte, o functie mai mult ceremoniala, ar putea fi succedat de un prim-ministru mai putin competent. „Dar este greu de negat ca Italia de astazi nu este un loc mai bun decât era în decembrie 2020. Pentru asta, o declaram tara anului (2021). Auguroni!” - încheie The Economist.
