Miguel Diaz-Canel, singurul candidat al Partidului Comunist Cubanez (PCC, unic), a fost reales, fara vreo surpriza, de catre 97,66- dintre cei 470 de membri ai Adunarii Nationale, în al doilea si ultimul mandat de presedinte al Cubei - o tara în care opozitia este ilegala -, a anuntat presedintele Adunarii Nationale Esteban Lazo, relateaza AFP. Miguel Diaz-Canel este primul civil care a preluat frâiele tarii în 2018, dupa presedintiile fratilor Fidel (1926-2016) si Raul Castro, în vârsta de 92 de ani, în urma triumfului Revolutiei cubaneze în 1959. ”Având în vedere rezultatul anuntat, îl declar pe Miguel Mario Diaz-Canel Bermudez presedinte al Republicii”, a declarat miercuri presedintele Adunarii Nationale Esteban Lazo, în prezenta lui Raul Castro. El a fost însarcinat sa accelereze reforma economica initiata de catre predecesorul si mentorul sau politic Raul Castro (2008-2018). Însa nu a fost capabil sa opreasca criza cu care se confrunta Cuba începând din 2018. Este vorba despre cea mai grava criza din ultimii 30 de ani, cu penurii de hrana, medicamente si carburant, din cauza unei consolidari a embargoului impus de catre Statele unite Cubei în 1962 si consecintelor pandemiei covid-19, împotriva careia Guvernul a luptat cu vaccinuri concepute si dezvoltate în tara. La începutul lui 2021, el a implementat o vasta reforma monetara si a pus capat paritatii de un dolar un peso cubanez, care dainuia de decenii, care a provocat distorsiuni importante în economia cubaneza. El a încurajat munca independenta si a autorizat întreprinderile mici si mijlocii (IMM), dar aceste masuri s-au dovedit insuficiente în ameliorarea situatiei economice. ”El n-a facut o tranzitie completa si globala catre o economie mixta”, apreciaza un expert cubanez în relatii internationale din Statele Unite, Arturo Lopez-Levy. ”Anumite schimbari economice (prevazute) nu au avut loc, iar altele au lasat mult scepticism în privinta punerii lor în aplicare”, apreciaza el. Reforma monetara a provocat o spirala inflationista si o devalorizare puternica a pesoului, care au cauzat o nemultumire puternica în rândul populatiei. Moneda cubaneza s-a depreciat în doi de la 24 la 120 de peso un dolar la cursul de schimb oficial, însa pe piata neagra este cotat cu 185 de peso dolarul. Miguel Diaz-Canel s-a declarat ”nemultumit” de faptul ca nu a putut ”promova o multime de actiuni mai eficiente în rezolvarea acestor probleme” economice, într-un interviu recent, la Havana, acordat postului libanez de televiziune al-Mayadeen, considerat apropiat Siriei si Iranului. Opozantul Manuel Cuesta considera ca ”evidenta” ”realegerii” lui Miguel Diaz-Canel intervine ”în mijlocul unei duble crize economice (si anume) a modelului si a puterilor politice de stat însarcinate sa gaseasca solutii adecvate”. Unul dintre ”putinele succese” ale lui Miguel Diaz-Canel a fost ”tranzitia catre un regim condus de catre o noua generatie, nascuta dupa 1959, care nu poarta numele lui Castro”, apreciaza Jorge Duany de la Universitatea Internationala din Florida. El subliniaza ca ”cel mai mare esec al acestuia a fost proasta gestionatre a manifestatiilor” din iunie 2021, cele mai importante de pe insula din 1959. Ele s-au soldat cu un mort ski zerci de raniti. Peste 1.300 de persoane au fost arestat, iar aproape 500 au fost condamnate la pedepse de pâna la 25 de ani de închisoare, potrivit organizatiei de apararea drepturilor omului Cubalex, cu sediul la Miami. Aceasta criza a antrenat un exod fara precedent al unui numar de peste 300.000 de cubanezi numai în 2022. Miguel Diaz-Canel a stiut sa traga sforile tranzitiei între generatia istorica si cea pe care o reprezinta, însa, potrivit lui Arturo Lopez-Levy, el a fost prin în capcana propriului slogan, potrivit caruia el reprezinta ”continuitatea”, în pofida faptului ca ”ceea ce cere tare (...) este o schimbare continua”.
