Oficial, Republica Moldova este tara cu cel mai mare numar de cetateni români domiciliati în afara României. Numarul lor e mai mult decât dublu fata de cei care si-au ales domiciliul în Germania, a doua tara preferata de cetatenii români, urmata de Italia, unde ar fi de trei ori mai putini decât dincolo de Prut. Ordinea ar putea sa para ciudata, daca ne gândim ca, de fapt, Italia, Spania si Anglia sunt tintele preferate ale românilor în cautare de locuri de munca „afara”. În realitate, este vorba de cei înscrisi în Registrul electoral, pentru ca autoritatile române nu dispun de o situatie amanuntita privind cetatenii pentru care guverneaza. Potrivit ultimului raport al Autoritatii Electorale Permanente, în Republica Moldova îsi au domiciliul 242,4 mii de români, în Germania, 115,4 mii, în Italia, 81,1 mii, în SUA, 63 de mii, în Canada, 46 de mii, în Israel, 45,8 mii etc. În total, AEP consemneaza aproape 820 de mii de cetateni români cu domiciliul în strainatate si 18,07 milioane în tara, adica aproape 18,9 milioane de alegatori. Iar, pentru ca totul sa fie si mai complicat, la 1 Decembrie 2021 în România traiau 19,05 milioane de oameni, populatia cu resedinta aici identificata în datele provizorii ale Recensamântului derulat anul trecut. Evident, situatia este cu totul alta. Estimarile se duc chiar si dincolo de 4 milioane de oameni plecati din România, dar un numar exact este imposibil de stabilit. Cum s-a facut Iasul cu 220 de mii de locuitori peste recensamânt La nivelul judetului Iasi, la ultimele alegeri erau asteptati la sectiile de vot 786,5 mii de oameni, în vreme ce Recensamântul 2021 a „gasit” doar 761 de mii de persoane care au locuit aici în ultimele 12 luni. Cât priveste numarul celor domiciliati, în cele 5 orase si 93 de comune locuiau la sfârsitul aceluiasi an 981 de mii de persoane. Despre diferenta uriasa dintre populatia rezidenta si cea cu domiciliul înregistrat în judet se vehiculeaza de mai multa vreme, fara sa existe explicatii precise. Daca resursa umana e limpede de unde vine – populatie scolara/ universitara, care ramâne în buna parte în Iasi dupa finalizarea studiilor, si migratie în proportie covârsitoare de dincolo de Prut – totusi nu a stat nimeni sa masoare cele doua fluxuri umane. Ultimele alegeri, cele din 2020 au confirmat din nou existenta locuintelor cu sute si chiar mii de persoane domiciliate formal în vederea obtinerii documentelor românesti. Astfel, la una dintre sectiile de votare deschise la Scoala gimnaziala din Macaresti, Prisacani, nu a venit niciunul din cei 1693 de alegatori înscrisi pe liste. La o alta sectie, de la Scoala gimnaziala din Mosna, a venit totusi o persoana sa voteze la alegerile locale trecute. De altfel, comuna Mosna e bine-cunoscuta pentru „minoritatea” româneasca mutata aici de peste Prut, în lipsa careia a avut cea mai mica prezenta la vot din tot judetul, 9,45 la suta. Au confirmat atunci si alte comune, precum Grajduri (15,36 la suta) si Scânteia (23,68 la suta). Si în municipiul Iasi au fost sectii cu doar câtiva alegatori prezenti: 16 votanti la Sectia 157 de la Scoala gimnaziala „Gh.I. Bratianu” si 17 la Sectia 253 organizata la PT 27-Tatarasi. Populatia scade la recensamânt si creste dupa domiciliu Autoritatea Nationala pentru Cetatenie ne-a precizat ca peste 716 mii de cereri de redobândire a cetateniei române au fost solutionate doar din 2010, de la înfiintarea ANC, pâna la sfârsitul lunii februarie 2023. În raspunsul primit la solicitarea "Ziarul de Iasi", presedintele ANC mentioneaza ca institutia pe care o conduce „nu are între competente mentinerea unei evidente cu privire la domiciliul petentilor”, prin urmare „nu poate atesta câti dintre solicitantii de cetatenie româna care opteaza sa îsi stabileasca domiciliul pe teritoriul tarii noastre vor întreprinde demersuri concrete” în acest sens dupa depunerea juramântului de credinta. În acelasi timp, de la Directia Generala de Evidenta a Populatiei ni s-a raspuns ca informatiile solicitate de Ziarul de Iasi „reprezinta un cumul de informatii statistice corelate cu subseturi de date cu caracter personal, care nu se regasesc ca atare în Registrul National de Evidenta a Populatiei si nici în indicatorii statistici care definesc domeniul de responsabilitate al institutiei”. Prin urmare, putem doar estima dimensiunea migratiei interne bazate pe anumite conditii. De exemplu, daca Iasul atrage forta de munca, populatie scolara si, nu în ultimul rând solicitanti de cetatenie româna, populatia dupa domiciliu a Vasluiului a crescut în mod exploziv doar pe baza conditiei de domiciliul necesara (re)dobândirii cetateniei române. Când Vasluiul e primul si Ilfovul, ultimul O comparatie între raportarile statistice judetene si rezultatele recensamântului arata ca cele mai mari diferente între populatia dupa domiciliu si populatia rezidenta se înregistreaza în Bucuresti si în judetele din Moldova. Pentru Vaslui, numarul celor care au domiciliul în judet este cu peste 35 la suta mai mare decât numarul rezidentilor. Este cel mai mare procent din tara, departe de Iasi, care se situeaza pe locul secund, cu aproape 29 la suta – respectiv cu 220 de mii mai multi domiciliati decât rezidenti. Urmeaza Galati, 26,3 la suta, si Bucuresti, 25,9 la suta. Cantitativ, în Capitala domiciliaza 2,16 milioane de oameni, dar au resedinta doar 1,7 milioane. În Ilfov e invers: numarul celor care si-au stabilit domiciliul este mai mic decât al celor care au resedinta în suburbiile Bucurestiului (488 de mii fata de 542 de mii). De remarcat ca aceeasi situatie o întâlnim la Miroslava, unde au domiciliul 26,79 de mii de oameni, dar resedinta, potrivit ultimului recensamânt, 28,5 mii de persoane. La nivel national, media este 15,38 la suta. Altfel spus, desi ultimul recensamânt a numarat 19,05 milioane de persoane cu resedinta în România, numarul celor care domiciliaza pe teritoriul tarii este de 22 de milioane. Practic, cu exceptia Ilfovului, în toate judetele si în Bucuresti locuieste mai multa lume decât arata recensamântul.
