În 1928 Einstein avea 49 de ani, descoperise teoria relativitatii, obtinuse premiul Nobel în 1921 pentru efectul fotoelectric, era director al Institutului Kaiser Wilhelm din Berlin (sectia de cercetare în cadrul Academiei Prusiene), profesor de fizica teoretica la Universitatea din Berlin, profesor-invitat la Universitatea din Leiden si membru al Royal Society (Academia Marii Britanii), iar Melania Serbu avea 19 ani, era din Brasov (nascuta la Tulghes) si nu avea bacalaureatul, deoarece absolvise doar o scoala secundara comerciala. Melania Serbu ne impresioneaza prin perseverenta cu care si-a urmat calea, existenta sa fiind populata de nume celebre, precum Albert Einstein cu care are o îndelungata corespondenta, Nicolae Malaxa de la care obtine o bursa, Nicolae Iorga care modifica pentru ea legea învatamântului, sau Stefan Procopiu de la care solicita carti pentru activitatea sa universitara. Toata povestea a fost expusa pe larg de catre Solomon Marcus în România literara nr. 28 din 2006 si fragmentar de catre Cristian Presura în Stiinta si Tehnica, numarul din februarie 2020. În volumul dedicat lucrarilor si corespondentei lui Einstein din perioada berlineza (iunie 1927-mai 1929), volum editat de Princeton University în 2021, observam ca scrisorile „de la” si „pentru” Melania Serbu se afla printre cele care alcatuiesc corespondenta lui Einstein cu Erwin Schrődinger, Max Plank, Comitetul Premiilor Nobel pentru fizica, Louis de Broglie, Jacques Hadamard, Sigmund Freud s.a. De asemenea, se poate identifica în acest volum si mesajul transmis de catre marele fizician cu ocazia deschiderii Spitalului evreiesc din Chisinau. Corespondenta Einstein-Serbu începe în toamna lui 1928. Necunoscând adresa lui Einstein, tânara Serbu, mizând pe notorietatea savantului, îi trimite acestuia o scrisoare, scriind pe plic doar cuvintele Domnului Profesor Albert Einstein, Descoperitorul Teoriei Relativitatii, Berlin, Germania. Atât! Restul a fost treaba postei germane! În scrisoare, tânara brasoveanca arata ca poetul român Mihai Eminescu, în nuvela sa „Sarmanul Dionis”, prefigura teoria relativitatii, fapt care îl determina pe Einstein sa-i recomande Melaniei Serbu sa studieze o lucrare a profesorului de fizica teoretica Hans Thirring (1888-1976) de la Universitatea din Viena, deoarece fara cunostinte de fizica, teoria relativitatii nu poate fi înteleasa. Corespondenta dintre cei doi continua, Einstein fiind impresionat de cunostintele de fizica ale tinerei, cu toate ca aceasta nu avea studii sistematice în domeniu (între timp, legatura dintre Eminescu si teoria relativitatii dispare din corespondenta dintre cei doi). În aceste conditii, Einstein îi scrie, în 1930, ministrului instructiunii publice si cultelor de la acea data, nimeni altul decât Nicolae Iorga, aratând ca ar fi drept ca domnisoara Serbu sa fie supusa unei scurte examinari si în acest fel sa i se dea posibilitatea unor studii universitare normale. Iorga modifica legea învatamântului, introducând un examen de diferenta la admitere, pentru candidatii fara diploma de bacalaureat. Pentru Melania Serbu da o aprobare speciala pâna la aprobarea legii în Parlament. Tânara nu valorifica aceasta posibilitate, iar, dupa câtiva ani, la recomandarea lui Einstein, care emigrase deja în Statele Unite, pleaca sa studieze fizica la Universitatea din Praga, beneficiind de o bursa din partea lui Nicolae Malaxa. Din cauza antisemitismului care luase amploare în Cehia, Serbu se transfera la Zürrich pentru studii doctorale în fizica. În 1940 se întoarce în tara, devenind profesoara de matematica si fizica la Brasov. Muzeul Stiintei si Tehnicii „Stefan Procopiu” din Iasi detine o scrisoare datata Brasov 02.11.1949, semnata asistent universitar Melania Serbu si adresata prof. Stefan Procopiu, cu rugamintea de a trimite Institutului de Mecanica din Brasov un exemplar al cartii de fizica a lui Sydney Chapman (matematician si fizician englez) preocupat, ca si Procopiu, de câmpul magnetic terestru. În 1958 Melania Serbu emigreaza în Israel, unde devine profesoara de fizica. Corespondenta Einstein-Serbu se întinde în intervalul 1928-1948. Melania îi solicita savantului diverse sfaturi, legate, de exemplu, de o posibila emigrare în SUA, precum si în legatura cu un eventual maritis cu un profesor cu origine crestina. În 1936 Einstein îi transmite Melaniei Serbu o fotografie cu urmatoarea dedicatie: Aceasta este o poza din vremea puterii mele depline, pe când acum sunt un batrân cu parul alb (în acelasi an si ea îi va trimite o fotografie lui Einstein, document pastrat în fondul Einstein al Leo Baeck Institute din New York). Einstein, absolvent al uneia din cele mai importante politehnici din lume, Eidgenössische Technische Hochschule (Universitatea Federala Politehnica) - ETH din Zürich, îi scrie, printre altele, Melaniei Serbu: Sa stiti ca si eu, ca student, am fost descurajat de multa întelepciune cu care ma pocnea fara mila universitatea. Abia mai târziu am început sa pricep ca cea mai mare parte a cunostintelor debitate acolo nu erau atât de rationale si utile cât le crezusem la început. Nu frecventati cursurile pe care nu le puteti întelege în mod confortabil si care nu corespund înclinatiilor dvs. Cel mai important lucru este sa învatati sa stapâniti încetul cu încetul notiunile elementare de matematica superioara si aplicarea lor în fizica. Am putea spune ca nu este chiar cel mai motivational îndemn catre studiile universitare, din rândurile de mai sus rezultând o mare dezamagire fata de scoala! Sa nu uitam, însa, ca acestea erau spuse, totusi, de catre Einstein! Prof. univ. dr. ing. Neculai Eugen Seghedin, cadru didactic si prorector responsabil cu activitatea didactica la Universitatea Tehnica „Gheorghe Asachi” din Iasi
