Agresiunea împotriva lui Mihai Dragolea, Constantin Mocanu si Tiberiu Bosutar nu este, din nefericire, un accident. Infractiunile din domeniul silvic au crescut cu peste 60- fata de aceeasi perioada a anului trecut, a anuntat Inspectoratul General al Politiei Române (IGPR). În primele 8 luni ale acestui an, doar politistii au efectuat 27.000 de controale si au fost date peste 5.500 de amenzi, în valoare de 9 milioane de lei. Dar nu e suficient. În august, o alta stire ne-a socat: un padurar din Dâmbovita a fost atacat în propria locuinta de câteva persoane pe care le-a surprins taind paduri. Din 2014 pâna în prezent, 6 padurari si-au pierdut viata, unii în conditii neelucidate pâna azi. Problema este ca autoritatile din România au toate pârghiile si cunostintele pentru a stopa taierile ilegale de paduri, dar e evident ca nu doresc acest lucru. Si nu o spun eu, o spune chiar Comisia Europeana, care a avertizat Bucurestiul înca din februarie anul trecut ca va declansa procedura de infringement tocmai pe aceasta tema. Reamintesc ce transmitea Comisia Europeana, în urma cu un an si jumatate: România trebuie sa puna în aplicare în mod corespunzator Regulamentul UE privind lemnul (EUTR), care interzice întreprinderilor din sectorul lemnului sa produca si sa introduca pe piata UE produse obtinute din busteni recoltati în mod ilegal. Comisia avertiza ca, în cazul României, autoritatile nationale nu au fost în masura sa verifice efectiv operatorii si sa aplice sanctiuni corespunzatoare. De asemenea, atragea atentia asupra inconsecventele din legislatia nationale, dar si deficiente în ceea ce priveste accesul publicului la informatiile privind mediul din planurile de gestionare a padurilor. În august 2020, din moment ce România nu a reparat nimic, Comisia Europeana a lansat procedura de infringement. O procedura utila, dar care nu poate avea efecte decât daca noi, la nivel national, facem ce trebuie. Numai ca piedicile vin tocmai de la cel mai înalt nivel. Anul trecut, USR PLUS a initiat o institutie care ar fi contribuit la diminuarea taierilor ilegale si la transmiterea, în teren, a mesajului ca nu mai exista toleranta pentru hotii: DNA-ul padurilor. Chiar guvernul condus de Ludovic Orban s-a opus, sesizând Curtea Constitutionala a României. CCR a respins crearea acestui parchet important pe un motiv hilar. În octombrie anul trecut, Parlamentului European a adoptat rezolutia referitoare la Strategia europeana pentru paduri, cu calea de urmat de tarile membre pentru a-si proteja padurile. Ce a facut România cu toate aceste ghidaje? A spus-o deja IGPR: au crescut cu peste 60- infractiunile din domeniul silvic fata de aceeasi perioada a anului trecut! Marius BODEA Senator USR PLUS de Iasi
