Dr. Sidonia Susanu, coordonatorul Sectiei de Chirurgie Plastica de la Spitalul de copii “Sf. Maria” din Iasi a relatat într-un interviu acordat News.ro ce înseamna o interventie chirurgicala de o asemenea amploare precum cea facuta în cazul Alexiei Tudose, adolescenta care si-a pierdut ambele brate în urma unui accident produs la sfârsitul saptamânii trecute, la Pascani, cum anume s-au desfasurat lucrurile în sala de operatie, unde echipa medicala a stat nu mai putin de 20 de ore, dar si ce au însemnat pentru dezvoltarea Sectiei de Chirurgie Plastica de la unitatea sanitara ultimii 12 ani, ani în care medicul primar de Chirurgie Plastica, Estetica si Microchirurgie Reconstructiva a profesat în unitatea sanitara. Dr. Susanu îsi aminteste ca una dintre marile provocari pe care le-a avut în anii scursi pâna acum la spital a fost sa replanteze la loc patru degete unui adolescent de 17 ani cu instrumentarul propriu, neadecvat însa pentru o interventie de o asemenea complexitate. Medicul îsi aminteste anii în care la spital nu exista aparatura dedicata chirurgiei plastice si cum, din aceasta cauza, timpii alocati diferitelor interventii de specialitate se dublau de multe ori. “Este într-adevar un drum relativ lung, între momentul de început pe care îl consider a fi 2 decembrie 2010, momentul în care am venit la Spitalul de copii din Iasi, în acel moment practic nu exista chirurgie plastica si reconstructiva la spitalul de copii, nu exista aparatura, instrumentar dedicat chirurgiei plastice. Din acel moment si pâna astazi a fost un întreg proces de modernizare, de convingere în vederea dotarii cu aparatura si tehnica, dar si în vederea implementarii conceptului de reconstructie în cadrul spitalului. Pentru ca nu doar instrumentarul si aparatura trebuie sa fie performante, trebuie ca si ceilalti membri care formeaza o echipa de chirurgie plastica sa fie familiarizati cu scopul pentru care intram în sala, cu tehnicile care trebuie aplicate si cu metodele suportive necesare pentru aceste interventii. “La început, instrumentarul cu care operam era achizitionat din fonduri proprii” La început pot spune ca instrumentarul cu care operam era instrumentar achizitionat din fonduri proprii, ulterior spitalul a înteles sa achizitioneze un microscop foarte performant pentru microchirurgie reconstructiva, instrumentar necesar. De asemenea, a fost un proces întreg de popularizare, ca sa spun asa, a tehnicilor de reconstructie microchirurgicala si a tehnicilor de tratament al pacientului ars grav în rândul colegilor anestezisti. “A trebuit sa treaca un numar de ani pentru ca acel compartiment de chirurgie plastica sa fie transformat într-o sectie de chirurgie plastica” A trebuit sa treaca un numar de ani pentru ca acel compartiment de chirurgie plastica sa fie transformat într-o sectie de chirurgie plastica. Initial compartimentul de chirurgie plastica avea 5 paturi si un singur medic, în ziua de astazi unitatea functionala de arsi în sectia de chirurgie plastica împreuna cumuleaza un numar de 30 de paturi si 5 medici. Pot spune ca întreg personalul auxiliar, cadrele medicale medii, asistente si brancardieri au ajuns la un nivel de performanta foarte ridicat, întelegând subtilitatea manevrelor de chirurgie plastica si importanta supravegherii postoperatorii a pacientului”, a explicat Dr. Sidona Susanu. 12 ani de transformari. Medicul a fost nevoit în trecut sa faca performanta cu lupele personale într-un caz complex, manevra extrem de dificila. Din fericire însa, interventia a fost un succes. Dr. Susanu rememoreaza si clipele în care a operat dublu ca timp tocmai pentru ca au existat perioade fara instrumentar de specialitate modern. “Prima provocare a fost replantarea a patru degete unui adolescent în vârsta de 17 ani, doar cu lupele personale care erau inadecvate pentru acest tip de interventie, practic magnificatia necesara replantarii degetelor ti-o poate oferi doar microscopul operator. Din fericire, la acel moment operatia a fost un succes si este pâna în ziua de astazi, dar a fost extrem de dificil sa o realizez cu ajutorul lupelor, se folosesc doar pentru disectia structurilor bratului, antebratului,pâna la nivelul pumnului. “Din fericire, atitudinea de solicitare continua a dotarilor îmi este caracteristica” Au fost momente când lipsa instrumentarului a facut ca unele operatii sa se prelungeasca chiar si de doua ori peste timpul mediu pentru interventia respectiva. Din fericire, atitudinea de solicitare continua a dotarilor care-mi este caracteristica a facut ca astazi, chiar daca nu suntem la nivelul unui spital de politrauma occidental, sa beneficiem nu doar de instrumentar si tehnici foarte performante, dar si de un personal medical care are îndemânarea de a folosi aceste metode extrem de laborioase si de complicate”, a precizat medicul. Experienta de 24 de ani în domeniu. Medicul a vrut sa plece în strainatate, dar a luat decizia de a ramâne în tara datorita sotului ei. Dr. Susanu spune ca nu regreta nicidecum decizia si ca este foarte fericita ca a ramas aici sa fie ajutor pentru pacientii români. “Mi-am dorit sa fiu o persoana care reconstruieste lucruri” “Activitatea mea clinica în chirurgia plastica a început în urma cu 24 de ani, pot spune ca am o experinta de aproape 24 de ani în chirurgia plastica. Nu as putea spune ca mi-am dorit sa fiu medic, mi-am dorit mai degraba sa fiu o persoana care reconstruieste lucruri. Faptul de a da la Medicina a venit ca o normalitate în vremea în care trebuia sa decid la ce facultate as dori sa dau. În cursul facultatii, nu am apreciat ca as putea face altceva decât chirurgie. Faptul ca am ramas în tara sa profesez a fost doar optiunea sotului meu. Recunosc, la acea vreme, în momentul în care am terminat Rezidentiatul de chirurgie plastica, aveam foarte multe optiuni si cu totul si cu totul alte planuri. A fost o decizie pe care am luat-o cu sufletul împacat, de a ramâne în tara, acum pot spune ca sunt chiar foarte fericita ca am decis sa ramân în România. Consider ca Medicina este aceeasi peste tot în lume, ca doar de noi depinde nivelul la care o practicam. Pentru ca si în alte tari medicina se face la un nivel foarte performant sau la un nivel foarte bazal, este doar alegerea medicului”, a detaliat Dr. Susanu. Starea Alexiei Tudose este una stabila acum. Medicul spune ca fata face progrese mari în ceea ce priveste recuperarea psiho-emotionala, mai ales ca toti cei din jurul sau o încurajeaza. Dr. Susanu a explicat si de ce anume depinde acum recuperarea fizica a fetei. “În aceasta dimineata fetita este bine, din punct de vedere biologic este stabila, din punct de vedere psihologic face pasi foarte mari pentru recuperare psiho-emotionala mai ales ca întreaga familie este acum alaturi de ea, tatal s-a întors în tara, colegii sai o încurajeaza, întreg personalul medical este în jurul acestei copile. Eu sunt foarte optimista mai ales pentru ca au mai fost situatii similare, în sensul cu amputatie de membre sau cu leziuni complete ale structurilor nervoase, practic de asta depinde recuperarea Alexiei, de reconstructie si de cresterea structurilor nervoase”, a explicat medicul. Momentele contra cronometru de dupa accident. Ce înseamna sansa de a nu depasi anumiti timpi critici astfel încât sa poti ca medic sa repui la loc membrele amputate. Minunea drumului de la câteva minute la sase ore. “Este aproape greu de imaginat ca acest copil traieste” “În primul rând, ceea ce este cel mai important exista un moment sau un prim timp vital de câteva minute din momentul accidentului pâna la oprirea hemoragiei, pentru ca leziunea de artera humerala, chiar ca si ca leziune unica, are un potential letal foarte mare. În cazul acesta a fost vorba despre leziune nu doar dubla de artera humerala, dar si de leziuni de structuri venoase, adica practic este aproape greu de imaginat ca acest copil traieste. Dupa care timpul pâna în momentul în care sunt revascularizate structurile antebratului, structurile amputate, trebuie sa fie de maximum 6 ore, pentru ca altfel apare necroza musculara. Procedura fara de care pacienta ar fi putut ramâne doar cu un singur brat Cu cât masa de tesut care urmeaza a fi reintrodusa în circulatie este mai mare, cu atât cantitatea de toxine eliberate în circulatie datorita metabolismului anaerob din timpul perioadei de avascularitate, de lipsa de oxigenare, este mai mare. Si aceasta poate duce la ceea ce numim noi si sindrom de reperfuzie care din nefericire poate fi letal. Doar tehnicile de epurare extrordinara, de scoatere a plasmei cu toxine din circulatie si înlocuirea ei cu plasma sanatoasa de la donator face posibila replantarea ambelor segmente amputate. Altfel pacienta ar fi avut fara aceasta procedura, ar fi avut indicatie de a replanta un singur membru”, a explicat medicul. Munca din sala de operatie, un maraton de 20 de ore. Timpii chirurgicali, programati extrem de riguros astfel încât sa nu se piarda timp pretios pentru pacienta. Fiecare manevra a fost extrem de minutios gândita astfel încât totul sa fie în beneficiul Alexiei. “Da, interventia a durat într-adevar 20 de ore si pot spune ca a fost efectuata într-un ritm relativ crescut, ea se efectueaza daca nu lent, cel putin încet. Ce s-a întâmplat în sala de operatie A trebui sa evitam toti timpii morti, gesturile suplimentare nenecesare, a trebuit sa fie programat fiecare timp chirurgical foarte riguros astfel încât procedurile sa se succeada cât mai repede posibil. Din fericire pentru colegii ortopezi, mai întâi este timpul de ortopedie în care se fixeaza structurile osoase, dupa care este timpul de chirurgie, acesta dureaza în general cam o ora pentru fiecare membru, dupa care este timpul de reconstructie. Bine, si în timpul de reconstructie osoasa, timpul ortopedic, noi suntem alaturi de colegii nostri pentru ca împreuna stabilim pozitia si felul în care se face reconstructia osoasa în asa fel încât sa ne permita reconstructia structurilor necesare pentru revascularizare si reinervare”, a explicat Dr. Susanu. Cât timp a avut loc operatia Alexiei celelalte urgente din spital nu au fost neglijate. Medicii s-au împartit astfel încât sa poata fi ajutati toti copiii. Dr. Susanu a ramas timp de 20 de ore în sala de operatie pentru a se axa numai pe acest caz grav. 10 medici, 8 asistente, 4 infirmiere si 2 brancardieri sunt cei care au fost în sala pentru a o ajuta pe Alexia. “Parte din echipa medicala a asigurat si urgentele care veneau spre spital în timpul operatiei Alexiei. Din echipa noastra de chirurgie plastica, patru dintre chirurgi au fost în permanenta în sala, în asa fel încât unul dintre noi sa asigure si urgentele care s-au adresat spitalului ulterior accidentului. Unul dintre noi a fost în permanenta în serviciul UPU si a avut în tratament si ceilalti copii internati, iar ceilalti patru au continuat interventia chirurgicala. Eu am decis sa ma axez doar pe acest pacient, pentru ca mi s-a parut un pacient grav, cu risc vital mare si am preferat sa dedic întreaga atentie acestei fetite”, a explicat Dr. Susanu 20 de ore de anduranta pentru salvarea unui copil si provocarea de a nu simti oboseala si nevoia de hrana. Cât timp s-au aflat în sala de operatie, cadrele medicale au baut numai apa si acest lucru din ratiuni medicale. “În timpul unei interventii de asemenea amploare nu prea simti nevoia de a te alimenta, doar din ratiuni medicale o data la câteva ore, 7-8 ore facem o pauza de 2-3 minute pentru a bea apa. “Este extraordinar când asistenta de sala vine si îti sopteste la ureche ca ar trebui sa bei o gura de apa” Aici este de apreciat personalul nostru medical, doamnele asistente care au tot timpul grija sa ne aminteasca sa bem apa. Este extraordinar când asistenta de sala vine si îti sopteste la ureche: ”Doamna doctor, ar trebui sa beti o gura de apa”. Adica timpul trece extrem de repede în sala de operatie. Colegii ne amintesc ca suntem oameni cu nevoi. Nu simti în acele momente oboseala sau dorinta de a te relaxa, pentru ca efectiv nu ai cum sa fii relaxat pâna când nu vezi saturatia membrului si rata de preluare a oxigenului a membrului replantat la valori normale, pâna când nu vezi parametrii biologici care se monitorizeaza în permanenta intraoperator la valori normale. “Dupa operatie ramâne o perioada de câteva ore în care retraiesti continuu si continuu filmul operatiei si în care încerci sa verifici daca ceea ce ai facut este corect“ Evident, în momentul în care se termina operatia mai ramâne o perioada de câteva ore în care retraiesti continuu si continuu filmul operatiei si încerci sa verifici în fiecare moment daca ceea ce ai facut a fost corect sau ar fi trebuit sa faci altfel. Iar în momentul în care parasesc spitalul pentru odihna traiesc senzatia aceea ca abia astept sa ma întorc sa vad”, a explicat medicul. Dorinte pentru perioada imediat urmatoare si nu numai. Medicul vrea ca pacientii îngrijiti în spital sa nu sufere complicatii si ca astfel de accidente grave precum al Alexiei sa nu mai aiba loc niciodata. “În primul rând, îmi doresc ca niciunul dintre ei sa nu experienteze niciun fel de complicatii si toti sa poata pleca acasa în perfecta stare de sanatate. Pentru ca orice complicatie ar aparea în acest moment ar prelungi foarte mult recuperarea, nu doar spitalizarea, dar si recuperarea ulterioara a pacientilor. Îmi doresc ca nu numai în perioada sarbatorilor, dar totdeauna, sa nu mai existe astfel de accidente pentru ca, trebuie sa recunoastem, nu sunt situatii foarte comune si nu sunt usor de gestionat, nici de catre noi ca medici, nici de catre sistemul medical în general”, a explicat Dr. Sidonia Susanu în interviul acordat News.ro. INFO PLUS Un autocar cu 35 de persoane la bord s-a rasturnat, în noaptea de vineri spre sâmbata, în municipiul Pascani, judetul Iasi, 25 de persoane fiind transportate la spital. Cincisprezece dintre pasageri erau adolescenti. Printre adolescentii raniti s-a aflat si Alexia, care si-a pierdut în accident ambele brate.
